Profesorul Paul Pearson de la University College London, care a condus cercetarea, a declarat pentru BBC News că a fost uimit de descoperire. „Ceea ce am găsit este un împărat. Era o figură despre care se credea că ar fi fost un fals și eliminat de experți. Dar credem că a fost real și că a avut un rol în istorie”.

Moneda face parte dintr-un mic tezaur descoperit în 1713. Au fost considerate monede romane autentice până la mijlocul secolului al XIX-lea, când a început să se creadă că au fost produse de falsificatorii vremii, din cauza designului lor brut. Lovitura finală a venit în 1863, când Henry Cohen, principalul expert în monede al vremii la Bibliothèque Nationale de France, a spus că nu erau doar niște falsuri „moderne”, ci și prost realizate și „ridicole”.

Alți specialiști au fost de acord, așa că până în prezent, Sponsian a dispărut din cataloagele academice. Chiar și așa, profesorul Pearson a bănuit altceva când a văzut fotografii ale monedei, putând distinge zgârieturi pe suprafața ei care dovedesc că se afla în circulație și că erau ținute în punguțe. El a contactat Muzeul Hunterian de la Universitatea Glasgow, unde moneda fusese ținută închisă într-un dulap, împreună cu alte trei din tezaurul original, și a întrebat dacă poate lucra cu cercetătorii de acolo.

Au examinat toate cele patru monede sub un microscop puternic și au confirmat în jurnalul PLOS 1 că au existat într-adevăr zgârieturi.

O analiză chimică a arătat, de asemenea, că monedele au fost îngropate în sol timp de sute de ani.

Cine a fost Sponsian

Cercetătorii cred că Sponsian a fost un comandant militar care a fost nevoit să se încoroneze ca împărat al celei mai îndepărtate și greu de apărat provincii a Imperiului Roman, Dacia.

Studiile arheologice au stabilit că Dacia a fost separată de restul Imperiului Roman în jurul anului 260 d.Hr. Au venit o pandemie și un război civil, iar imperiul se fragmenta.

Înconjurat de inamici și izolat de Roma, Sponsian și-a asumat probabil comanda supremă în timpul unei perioade de haos și război civil, protejând populația militară și civilă a Daciei până la restabilirea ordinii, iar provincia a fost evacuată între 271 și 275 d.Hr., potrivit lui Jesper Ericsson, partener al profesorului Pearson în cercetare.

„Interpretarea noastră este că el a fost responsabil de menținerea controlului asupra armatei și asupra populației civile, deoarece acestea au fost înconjurate și complet izolate”, a spus el. „Pentru a crea o economie funcțională în provincie, au decis să-și bată propriile monede”.

Moneda de aur descoperită în Transilvania care ar putea schimba istoria Daciei. Chipul de pe ea ar fi existat în realitate

Această teorie ar explica de ce monedele sunt diferite de cele de la Roma. Una dintre monede se află la Muzeul Brukenthal din Sibiu Odată ce cercetătorii au stabilit că monedele sunt autentice și că au descoperit ceea ce credeau a fi un împărat roman pierdut, au alertat cercetătorii de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, în Transilvania, care deține, de asemenea, o monedă sponsiană.

A făcut parte din moștenirea baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul habsburgic al Transilvaniei. Baronul studia moneda în momentul morții sale și povestea spune că ultimul lucru pe care l-a făcut a fost să scrie un bilet în care scria „autentic”.

Specialiștii de la Muzeul Brukenthal clasificaseră moneda lor drept fals istoric, la fel ca toți ceilalți. Dar s-au răzgândit când au văzut cercetările din Marea Britanie.

Descoperirea prezintă un interes deosebit pentru istoria Transilvaniei și a României, potrivit managerului interimar al Muzeului Național Brukenthal, Alexandru Constantin Chituță.

„Pentru istoria Transilvaniei și a României în special, dar și pentru istoria Europei în general, dacă aceste rezultate vor fi acceptate de comunitatea științifică, vor însemna adăugarea unei alte figuri istorice importante din istoria noastră”, a spus el.

Moneda din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal se află în expunere în expoziţia Tezaur a Muzeului de Istorie Casa Altemberger şi poate fi văzută de public de miercuri până duminică, în intervalul orar 9.00-17.00.

Print Friendly