Anunțul făcut de Biserica Ortodoxă în privința unor măsuri de protecție pe peioada pericolului provocat de coronavirus a constituit pentru mulți un motiv de bășcălie. Trecând peste mișto-urile ieftine, părintele Necula explică cât de irațional este un astfel de comportament și vine cu pilda unui preot din Șcheii Brașovului.
Care a fost anunțul Patriarhiei
„Persoanele care manifestă simptomele de gripă de orice fel şi simptomele de coronavirus descrise de autorităţile medicale sunt sfătuite să evite în aceste zile locurile aglomerate, inclusiv spaţiul bisericii pentru a nu-i expune şi pe alţii la o posibilă îmbolnăvire. În acest timp, persoanele respective pot asculta Sfânta Liturghie difuzată de Radio Trinitas TV. Aici e o reclamă mascată, dar trec peste. Persoanele care au teamă de îmbolnăvire prin împărtăşirea din Sfântul Potir cu linguriţa comună, pot cere preotului, în mod excepţional, împărtăşirea în orice moment al zilei, moment în care poate fi oferită într-o linguriţă adusă de acasă şi folosită exclusiv în acest scop”.
Nimeni nu remarcă acordul Bisericii la efortul statului de a ține oamenii sănătoși
Ce spune părintele Necula despre ideea ca fiecare să vină cu lingurița pentru împărtășanie de acasă:
„Aceasta ar trebui sfinţită, împărtăşim, des-sfinţim şi o lăsăm acasă sau la Biserică şi zicem linguriţa 13, linguriţa 14, soluţia este una de mediere. Am spus că Biserica nu e paralelă cu statul. Biserica, atunci când este nevoie de ea în mijlocul efortului statului de a proteja igiena populaţiei, este parte integrantă a acestei politici sanitare, dar asta arată o dată în plus că nu cred că este nevoie să le spunem oamenilor din biserică cu bun simţ că trebuie să stea acasă când ei sunt bolnavi, ei o fac şi vă spun de ce, îi văd când tuşesc, tuşesc cu foarte multă jenă, dacă au tuşit a doua oară pleacă acasă, dacă au strănutat repetat. Nu îi auzi făcând-o des sau, cel puţin la Catedrala din Sibiu, când omul se simte că nu e în toată starea lui de sănătate pleacă, adică are el deja o… Oamenii noştri ştiu deja ce e de făcut când sunt bolnavi. Oricum, exagerările noastre în perioada asta mi-au dovedit încă o dată cât suntem de fragili şi temători. Ce e corect, ce îmi place mie mult în acest mesaje este acordul Bisericii la efortul statului de a ţine oamenii sănătoşi, adică nu ne este indiferent ce se întâmplă şi nu zicem «hai mă, heirup, că acum vă arătăm noi cine e Biserica». Nu, noi ştim cine e Biserica”
Martiriul unui preot din Șchei și legenda Fântâniței Popii
„România a trecut prin holeră pe când nu aveam statul acesta, a trecut prin tifos pe când nu aveam statul acesta, dar preoţii erau acolo. În Scheii Braşovului se păstrează memoria unui preot care a murit la vremea ciumei şi care a fost omorât de plutonul de execuţie pentru că şi-a permis în Sâmbăta Mare să nu îi lase pe credincioşi.
S-a dus din casă în casă şi i-a împărtăşit cu trupul şi sângele lui Hristos, la modul în care se păstrează în cutiuţa pentru bolnavi, dându-le direct din mână. Mâna este de unică folosinţă, o speli şi o mai foloseşti o dată, în sensul ăsta, şi i-a împărtăşit pe toţi. La sfârşit, când s-a aflat, toţi oamenii care s-au împărtăşit au scăpat, există documente, preotul a fost împuşcat şi îngropat într-o poiană deasupra Scheiul unde a fost pus într-un mal de unde credea că nu îl va mai scoate nimeni niciodată afară, până în anul următor de Înviere, când a izvorât un izvor, de aia se cheamă izvorul de la Fântâniţa Popii. Şi fântâniţa a izvorât de sub trupul preotului şi l-au descoperit ce s-a întâmplat cu el şi l-au purtat pe braţe până în cimitir unde l-au îngropat”.
Ce te faci când într-un spital ai un singur epidemiolog la 400-500 de saloane?
„Cred că maturitatea pastorală a Bisericii e un pic mai amplă decât imaturitatea sistemului nostru sanitar de acum, pentru că nouă, ce ne lipsesc, sunt oamenii care sunt specialişti pe epidemie, noi nu avem epidemiologi, ferească Dumnezeu de aşa ceva, am ascuns specialitatea asta, nu e bănoasă, nu se vede public, nu avem clinici de epidemiologie, de exemplu. Atunci, ce te faci când într-un spital ai un singur epidemiolog la 400-500 de saloane, ca un psiholog şcolar la 6000 de copii în şcoală?”
„Eu cred că se moare din ne-pupatul moaștelor și icoanelor”
„E o discuţie atât de veche legată de Biserica Ortodoxă Română, pupatul Icoanei, pupatul moaştelor şi igiena…? Dacă aş vedea un om murind din pupat… Eu cred că se moare din ne-pupatul icoanelor şi moaştelor. Cred că noi suntem dispuşi să exagerăm foarte mult în defavoarea Bisericii. Am auzit de atâtea ori chestia cu pupatul moaştelor încât mă distrează enorm de mult să constat că cei care sărută moaştele rămân vii, iar cei care nu sărută se mortifică într-o singură idee, se obsedează, devin, aşa, monofazici. Prefer să zâmbească la mine decât la psihiatru, oamenii”
Părintele Constantin Necula s-a născut la 19 iulie 1970 în municipiul Brașov, a absolvit Colegiul de Științe ale Naturii „Emil Racoviță”, Brașov (1989), Facultatea de Teologie Ortodoxa „Andrei Saguna” din Sibiu, 1994 (șef de promoție). Din 2004 este doctor în teologie. Conferențiar universitar (2007-prezent), Lector universitar (2002-2007), Îndrumător practică pedagogică pentru predarea religiei (2004-2009), Asistent universitar (1998-2002), Duhovnic (1996-2006), Preparator universitar (1995-1998). Este autor al mai multor volume de predici, studii și articole de omiletică și catehetică, de cărți pentru copii și tineret.
Comentarii recente