Puterea este cel mai mare afrodisiac. A spus-o Kissinger, un politician care a luat premiul Nobel, iar experienta tuturor o confirma: ne atrag oamenii care au un caracter puternic si o personalitate congruenta. Acesti oameni carismatici s-au format prin depasirea esecurilor inevitabile, pentru ca doar in situatii limita afli ce poti cu adevarat. Cum sa fii un om puternic se invata prin lectii repetate si practic si teoretic, accesand memoria, vointa si disciplina.
Caracterul se formeaza in urma deciziilor luate de-a lungul timpului. Puterea o ai atunci cand iesi invingator din lupta cu tentatiile, fricile si prejudecatile, cand pierzi iluzii si totusi nu te pierzi pe tine.
Se poate invata sa fii puternic? Da, pentru ca destinul nu este o fatalitate, ci este un act de creatie, atunci cand omul isi asuma responsabilitatea propriei fericiri. Cu totii avem mosteniri emotionale legate de trecut – maturizarea inseamna sa accepti ceea ce nu mai poate fi schimbat si sa iti asumi sa controlezi si sa schimbi ceea ce este posibil.
Cum devii un om puternic?
1. Oamenii puternici nu dau vina pe nimeni pentru esecurile din viata lor, isi asuma responsabilitatea. Nu se invinovatesc nici pe ei pedepsindu-se cu regrete si cu depresie, ci stiu sa piarda. E o calitate exceptionala a unui om puternic: sa accepti esecul fara a te razbuna activ sau pasiv nici pe altii nici pe tine (autodistrugerea prin excese este o forma de autopedepsire).
2.Oamenii puternici sunt perseverenti in ciuda oricaror obstacole, descurajari si imposibilitati. Asta inseamna munca, efort si disciplina. Ei aleg durerea disciplinei in loc de durerea regretului. Talentul si potentialul sunt o povara daca nu sunt puse in actiune. Specialistii in domeniul performantei spun ca pentru a atinge maiestria intr-un domeniu este nevoie de 10 mii de ore de munca – adica disciplina si perseverenta.
3. Oamenii puternici isi controleaza placerea si tolereaza frustrarea de moment. Procesul se numeste delayed gratification ( recompensa intarziata)- adica nu cauta placerea in fiecare moment, ci sunt dispusi sa sufere acum in virtutea unei placeri viitoare. Au inteles ca Buddha avea dreptate (viata e suferinta) dar si-au dezvoltat un optimism stoic intelegand de asemeni ca no pain, no gain.
Toata viata este de fapt o cautare a placerii si evitare a durerii. Exista insa placeri complexe ( cele sociale) pe care le obtii cand accepti frustrarea placerilor simple de moment. De exemplu, placerea de a avea un corp frumos si sanatos inseamna sa iti controlezi alimentatia si sa fii activ fizic – tolerand frustrarile de moment vei obtine satisfactia din viitor cand iti vei atinge scopul.
4. Oamenii puternici accepta lipsa de control asupra vietii si asupra celorlalti realizand ca singurul control este asupra propriilor instincte, ganduri si emotii. Nu poti controla cum te vor trata oamenii, dar poti controla cum raspunzi la ceea ce fac ei. Nu iti poti controla partenerul dar iti poti controla gelozia si frica.
5. Stiu sa fie singuri si prefera solitudinea atunci cand au de ales intre a fi in relatii toxice sau a fi singuri. Ei inteleg ca indiferent de cata dragoste si prietenie ai in viata, solitudinea este inceputul si sfarsitul existentei noastre. Se gandesc pe ei insisi, se lupta si se impaca cu ei insisi, se dezintegreaza si se reconstruiesc. Lupta nu e niciodata cu singuratatea ci cu fricile si prejudecatile sociale.
6. Au mecanisme de aparare mature in fata vietii. Ei nici nu se apara de fapt de viata, ci o vad si accepta cu luciditate si demnitate, umorul si autoironia fiind singura „razbunare” pe viata. Nu se refugiaza in naratiuni emotionale inventate ci vad viata in toata nebunia si absurdul ei, trec de dezvrajire fara a se descompune psihic intr-un simptom, accepta regulile jocului si se adapteaza continuu.
7. Nimic din ceea ce este omenesc nu le este strain. Imbratiseaza tristetea, disperarea si dezamagirea dar se ridica mereu si merg mai departe. Imunitatea psihologica se dezvolta din confruntarea si depasirea asteptarilor nerealiste pe care le avem cu totii. Vom fi cu totii dezamagiti la un moment dat de parinti, prieteni, parteneri si de noi insine – cu timpul eficientizezi dezamagirea si iti ajustezi corect asteptarile.
8. Iau decizii si fac schimbari. Nehotararea si tergiversarea induc anxietate si paralizie decizionala – analizand la nesfarsit pro si contra din dorinta de a nu risca nimic este cea mai proasta decizie.
9. Oamenii puternici iau in considerare critica – nu a oricui, ci a celor pe care ei insisi ii admira. Discutiile lor nu au drept scop dreptatea ci dezbaterea. Isi cunosc limitele propriei ignorante si sunt deschisi sa invete, sa-si puna sub semnul intrebarii cunoasterea, sa isi schimbe principii si convingeri.
10. Oamenii puternici accepta ca natura umana este un amalgam de bine si de rau si invata sa identifice raul (minciuna, manipularea, ipocrizia). Suferinta vine atunci cand asteptarile noastre nu sunt adaptate realitatii. Daca individul considera ca toti oamenii sunt buni, sinceri, corecti sau profesionisti, vor fi dezamagiti constant.
Ce face un om puternic cu emotiile?
10. Nu fuge de vulnerabilitate pentru ca vulnerabilitatea este in sine o forta. Relatiile sufletesti de dragoste sau prietenie se construiesc pe deschiderea emotionala autentica.
11. Nu traieste tot timpul in frustrare si nemultumire ci accepta ca ceea ce nu poate fi schimbat trebuie imbratisat. Revolta prelungita aboneaza omul la drama si depresie. Un om vesnic nemultumit incapabil de a vedea si lucrurile bune va fi evitat cu timpul de cei din jur sau se va autoizola.
12. Isi sublimeaza emotiile negative si pornirile distructive prin actiuni sanatoase. Agresivitatea o elibereaza prin sport sau munca fizica, tristetea si dorul prin exprimari artistice, revolta pe nedreptate prin activism pentru o cauza umanitara.
13. Isi construieste relatiile pe autenticitate, nu pe ipocrizie si manipulare. Atunci cand un om minte sau manipuleaza, dezvolta sindromul impostorului si traieste cu frica de a fi desconspirat.
14. Tolereaza diferentele de opinie, de credinte si de alegeri. Nu judeca ci observa si analizeaza si nu isi impune propriile alegeri celorlalti.
15. Studiaza constant, invata si se dezvata. Isi schimba convingerile si principiile, se adapteaza schimbarii si nu ramane blocat in trecut.
15. Isi asuma responsabilitatea propriilor emotii si sentimente. Emotiile sunt reactii biologice si in mare parte instinctive – controlul lor incepe prin a le intelege originea – pot fi astfel partial influentate prin adoptarea unui stil de viata sanatos, pentru ca multe din starile noastre proaste sunt de fapt rezultatul unei biochimii deficitare. Urmatorul pas in a le controla consta in a nu le transforma in sentimente – sentimentele sunt interpretarea cognitiva a emotiilor. De exemplu: te poti trezi dimineata cu o stare de anxietate, sau de dor, sau de tristete – acestea pot fi rezultatul lipsei de somn, alimentatiei incorecte, consumului de alcool sau droguri, deficientei de anumite substante in organism. Daca nu intelegi componenta biologica a emotiei, mintea va interpreta aceasta stare si-i va atribui o cauza gresita: de obicei ceva ce nu avem sau ne lipseste – dragoste, prieteni, succes, lux etc, in functie de scenariul de fericire pe care il avem.
Multi oameni ignora aceasta realitate biologica si ii diminueaza importanta. Ca fapt divers, depresia la persoanele cu activitate fizica intensa este mai rar intalnita, chiar daca au predispozitie genetica pentru a dezvolta depresie si anxietate. Alimentatia si somnul sunt de asemeni factori predicivi importanti pentru sanatatea psihica. Controlul substantelor stimulante (alcool, droguri) este de asemeni important.
A-ti asuma responsabilitatea emotiilor inseamna a pune in practica tot ceea ce trebuie pentru a elimina cauzele biologice ale emotiilor negative.
Urmatorul nivel de control al emotiilor il reprezinta radiografia fricilor si asteptarilor pe care le avem. Frica de esec te face sa nu iei decizii. Frica de singuratate te face sa stai in relatii de compromis. Frica de dragoste te face sa nu fii total intr-o relatie. Frica de moarte te face sa devii ipohondru. La urmatorul nivel, asteptarile neadaptate realitatii induc dezamagire si furie. Daca te astepti sa nu fii mintit, vei fi intolerant si revoltat. Daca te astepti ca toti oamenii sa fie logici si rationali, o sa ramai singur cu dreptatea in brate. Daca te astepti ca oamenii sa isi tina promisiunile, vei astepta degeaba. Daca te astepti ca toti oamenii sa fie buni, nu vei identifica rautatea si nu vei sti sa ii eviti. Chiar daca aceste asteptari sunt corecte in esenta, ele nu sunt adaptate realitatii. Vei fi intr-adevar mai cinic atunci cand ai asteptari congruente cu realitatea. Practic avem de ales intre doua suferinte – cea a realismului cinic sau cea a idealismului vesnic dezamagit. Cinismul poate fi sublimat in umor si autoironie pe cand dezamagirea se descompune in tristete.
Ultimul nivel al controlului emotiilor, dupa identificare fricilor si asteptarilor, il reprezinta integrarea lor cognitiva sub forma sentimentelor. Aceasta interpretare cognitiva este la cei mai multi oameni plina de erori – pentru ca gandirea este un algoritm evoluat pentru eficientizare si rapiditate, nu pentru reflectarea corecta a realitatii. Majoritatea oamenilor aplica gandirea rapida – care functioneaza prin scurtaturi sub forma stereotipurilor si prejudecatilor, a asocierilor ( intipariri si patternuri), a generalizarilor. Gandirea corecta este mai lenta – pentru ca presupune analiza pro si contra, atentie la erori de logica, abstractizare prin perspectiva si empatie (cel putin cognitiva daca nu si emotionala).
Controlul emotiilor este obtinut atunci cand educam si controlam gandirea. De exemplu – daca ti-e frica de singuratate si ca atare stai intr-o relatie nepotrivita, gandirea incorecta iti va generaliza experienta romantica de pana acum ( daca am avut 2-3 relatii esuate asta inseamna ca toate vor esua si in viitor si atunci mai bine raman asa). Sau vei imprumuta fricile sau statistica celorlalti – daca ei nu au gasit, nici eu nu voi gasi. Sau vei fi vulnerabil la prejudecatile celorlalti ( ce o sa zica lumea?). Daca ai o gandire educata vei intelege insa ca: esecul trecutului nu prezice viitorul, mai ales daca intre timp ai invatat din greseli; ca experientele celorlalti nu au relevanta pentru tine; ca lumea judeca prin prisma propriilor frici si neputinte si ca oricum te judeca cateva secunde dupa care sunt ocupati de ei insisi nu de tine; ca societatea se schimba rapid si ceea ce astazi este un tabu maine va fi o normalitate si poimaine o banalitate.
Cam asta face un om puternic – isi alege suferintele cu care poate trai. Unele suferinte sunt constructive, altele sunt distructive. Suferinta disciplinei e de preferat suferintei regretului. Suferinta singuratatii e de preferat suferintei relatiilor toxice. Suferinta realismului e de preferat suferintei idealismului. Suferinta luciditatii e de preferat suferintei automintirii. Suferinta intelegerii e de preferat suferintei ignorantei.
„Putem accepta orice adevar, oricat de zdrobitor, cu conditia sa inlocuiasca totul, sa aiba tot atata vitalitate cat speranta careia i s-a substituit.” Emil Cioran
articol de Sofia Dumitru
Comentarii recente