Dan cel Viteaz, misterul unui domnitor uitat

Din cronica lui Ducas știm că Dan al II-lea, nepot de frate al lui Mircea cel Bătrân, vine de la Constantinopol pe Marea Neagră și debarcă la Cetatea Albă, cu buzunarele pline cu gologani primiți de la bizantini.

Misiunea sa era să-și alunge vărul, Radu al II-lea, care se dăduse cu turcii, de pe tronul Țării Românești

Din câte se pare, Dan, căruia i se spunea cel Viteaz, își făcuse mâna de priceput comandat militar, când, din ordinul unchiului său, condusese un detașament valah ce luptase de partea pretendentului Musa, unul dintre fii sultanului Baiazid.

Dan bate palma cu boierii munteni ce nu-i aveau la inimă pe Radu și pe turci, cu banii din teșcherea recrutează mercenari bulgari și ardeleni și pornește contra vărului său.

Pe 22 Octombrie 1422 urcase deja pe tron

Imediat se pune sub suzeranitatea regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, care de dragul creștinătății și de scârba păgânilor îi dă dreptul să bată monedă.

Sigismund îi mai dă ca aliat pe Pippo Spano, comitele Timișoarei.

Dă bătălii cu turcii au avut loc între anii 1422-1423.

La 26 februarie 1423, Dan al II-lea îi înfrânge pe turcii care invadaseră Țara Românească pentru a-l înscăuna pe Radu Praznaglava.

În același an, aliat cu Pippo Spano, domnul Țării Românești îi înfrânge și îi alungă peste Dunăre pe turcii care invadaseră din nou țara.

Tot acum sunt eliberate ținutul Dârstorului și sudul Dobrogei.

În 1425, Dan al II-lea trece Dunărea în fruntea unei oști puternice și, aliat cu Pippo Spano și cete bulgărești, atacă forțele turcești pe care le înving la Vidin, trezind astfel speranțele de eliberare ale popoarelor din Balcani.

În 1426, este încheiat un tratat de alianță defensivă între Dan al II-lea și Sigismund de Luxemburg, suzeranul său, iar în același an cei doi poartă din nou lupte cu turcii, pe teritoriul Țării Românești.

Armatele creștine ale lui Dan al II-lea și Sigismund de Luxemburg au fost înfrânte de otomani în iunie 1428 la cetatea Golubac, din Serbia.

Sfârșitul

Domnul Țării Românești este nevoit să încheie pacea cu turcii, pierde cetatea Dârstor, iar țara este obligată să plătească tribut.

În ceea ce privește relațiile cu Moldova, domnul Țării Românești s-a aflat în conflict cu Alexandru cel Bun (1400-1432) pentru cetatea Chilia, care fusese cedată acestuia din urmă, pe la 1400, de Mircea cel Bătrân.

Dan al II-lea a murit la 1 iunie 1431, așa cum se obișnuia pe atunci într-o bătălie cu turcii, care invadaseră din nou Țara Românească.

I-a urmat la tron Alexandru Aldea (1431-1436), fiul lui Mircea cel Bătrân și preferatul lui Alexandru cel Bun.

Misterul domnitorului

În general când vorbim despre Istoria noastră medievală ne raportăm doar la câteva personaje istorice mai mult mediatizate: Ioan Basarab I, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul,… fără să conștientizăm că în afară de ei au mai existat și domnitori sau personaje istorice de excepție care au făcut la fel de multă cinste Neamului Românesc.

Dan II Basarab, zis Dan cel Viteaz, cum este menționat în istorie, a fost fiul lui Dan I (cca.1354 – 1386), domn al Țării Românești între anii 1383-1386, care la rândul lui a fost fiul lui Radu I Basarab (cca.1330-1383), domn al Țării Românești între anii 1377-1383. Dan I a fost fratele lui Mircea cel Bătrân, domn al Țării Românești între anii 1386 – 1418.

Dan II Basarab a domnit în Țara Românească între anii 1422 (23 oct.) – sfârșitul anului 1426 de mai multe ori succesiv, iar apoi între anii 1427 (6 apr.) – 1431 (14 iun).

Dar pentru a înțelege mai bine timpurile în care a trăit Dan II, voi aminti, un fapt mai puțin prezentat în istoria noastră: conflictul din marea familie a Basarabilor, prin cele două clanuri, Drăculeștii (urmașii lui Mircea cel Bătrân) și Dăneștii (urmașii lui Dan I) ! La fel ca și acum și atunci, românii nu erau uniți, chiar dacă asupra lor se abătuseră toate urgiile !

În cadrul marii familii a Basarabilor erau două clanuri, facțiuni generate din Radu I Basarab , spița lui Mircea cel Bătrân și cea a lui Dan I, care ulterior vor fi numite în istorie: familia Drăculeștilor și familia Dăneștilor. Rivalitatea dintre ei va concura la nestabilitatea politică a țării și la o mai bună controlare în teritoriu a intereselor turce și maghiare.

Într-o astfel de rivalitate de familie va fi implicat și Dan II, care va lupta pentru obținerea scaunului domensc cu fii lui Mircea cel Bătrân, verii lui primari !

În anul 1422, domn al Țării Românești era Radu II zis Praznaglava (după unii autori „Chelul” sau după alții „Cel fără de minte”) fiul lui Mircea cel Bătrân. Radu II ducea o politică aservită otomanilor care deranja atât boierimea munteană cât și pe Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei (1387 – 1437), prin mutarea influenței otomane chiar lângă Carpați.

Dan II, recrutează o armată de mercenari transilvăneni și bulgari, intră în Țara Românească, îl înfrânge, și-l alungă pe Radu II, intitulându-se la 23 octombrie, Domn al Țării Românești.

Datorită acestei schimbări de situație Sigismund de Luxemburg îl trimite în ajutorul lui Dan II pe generalul florentin Pippo Spano (1369 – 1426). Împreună vor ataca cetatea Silistrei și îi vor înfrânge pe turcii. Ulterior vor cădea sub presiunea oștilor aliate munteano-transilvănene cetățile Giurgiu și Turnul.

În primăvara anului 1423, sultanul Murad al II-lea (1421-1451) trimite în Țara Românească o puternică oaste turcă cu scopul de a-l reînscăuna pe Radu II. La 23 februarie 1423, Dan II reușește să-l înfrângă pe Radu II, pe câmpul de luptă, găsindu-și moartea în jur de 36.000 de turci. Însă victoria lui nu va fi suficientă. Turcii se vor replia și în cursul anului vor purta o serie de lupte victorioase împotriva lui Dan II, acesta fiind nevoit să renunțe la domnie și să se retragă în Transilvania. Conflictul militar dintre Dan II și turcii care-l sprijineau pe Radu II se va întinde pe o durata lungă de timp, scaunul Țării Românești, până în anul 1427 fiind ocupat succesiv, când de Dan II, când de Radu II.

Fiind vasal a lui Sigismund, Dan II se va vedea obligat să-l însoțească pe acesta în expedițiile militare inițiate de către regele maghiar. În urma bătăliei de la Golubac (Serbia) din 3 iunie 1428, și a înfrângerii armatelor lui Sigismund și Dan II de către turci, domnitorul român se va vedea nevoit să accepte plata tributului integral către Imperiul Otoman.

Din păcate, viteazul domnitor muntean, în spiritul care ne caracterizează, va mai face o mare greșeală, atrăgându-și-l ca dușman pe Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432), în urma dorinței lui de a stăpâni cetatea Chiliei care aparținea domnitorului moldav. Înfrânt în lupta din anul 1429 de către moldoveni, Dan II va organiza un al doilea atac asupra Chiliei, dar în cursul lunii noiembrie 1430, va suferi a doua înfrângere în fața oștilor lui Alexandru, fapt care îi va grăbi sfârșitul.

Domnitorul muntean va pierde încetul cu încetul, în decursul unui an 1430, stăpânirea peste cetățile Severin, Orșova, Mehadia, Almașul, Sân-Petru, Gureni, Iladia, Crașova și chiar Bran, care vor intra în stăpânirea regelui Sigismund de Luxemburg, fostul lui aliat.

Sfârșitul lui Dan II Basarab este învăluit în mister.

După uni istorici, în anul 1431, turcii au invadat Țara Românească, iar în bătălia purtată cu aceștia viteazul domnitor și-ar fi pierdut viața pe câmpul de luptă.

După Constantin C.Giurescu (Istoria Românilor), Alexandru cel Bun, deranjat de insistențele cu caracter războinic ale lui Dan II, va reface cursul istoriei ajutându-l pe Alexandru I Aldea , fiul lui Mircea cel Bătrân să ocupe tronul Țării Românești. Este interesant faptul că la 1400, cu 31 de ani în urmă, Mircea cel Bătrân a fost cel care l-a înscăunat ca domn al Moldovei pe Alexandru cel Bun. Prin acest act Alexandru cel Bun își plătește datoria prin urmașii lui Mircea cel Bătrân. Dan II dispare din istorie, se pare fiind ucis în timpul luptelor purtate cu armatele moldave.

Alexandru I Aldea va domni în Țara Românească între anii 1431 – 1436, fiind urmat de un personaj celebru: Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Țepeș !

Surse:

https://romania-misterioasa.ro/dan-cel-viteaz-misterul-unui-domnitor-uitat/
https://evenimentulistoric.ro/dan-cel-viteaz-pe-tronul-tarii-romanesti.html
https://istorie-furata.blogspot.com/2013/11/un-domnitor-uitat-dan-cel-viteaz.html