Victor Babeş fondatorul microbiologiei moderne

Victor Babes biologist doctor stiinta

Victor Babes biologist doctor stiinta

Biografia pe scurt:
– Medic si bacteriolog roman, academician si profesor universitar.
– Unul din fondatorii microbiologiei moderne, autor al primului tratat de bacteriologie din lume – „Bacteriile si rolul lor in anatomia si histologia patologica a bolilor infectioase”, scris in colaborare cu savantul francez A. V. Cornil in 1885.
– Contributii importante la studiul turbarii, leprei, difteriei, tuberculozei.
– A descris „granulatiile metacromatice”, importante in studiul si diferentierea variatelor specii microbiene, precum si piroplasmidele patogene, denumite ulterior, in cinstea sa, babesii.
– A descoperit peste 50 de microbi necunoscuti si a preconizat metode noi de colorare a bacteriilor si a ciupercilor.
– A introdus vaccinarea antirabica si a pus bazele seroterapiei in Romania.

Nascut la 4 iulie 1854, în Vienna, Austria, Decedat la 19 octombrie 1926.

Victor Babeş a pus bazele bacteriologiei, inframicrobiologiei, seroterapiei moderne, histologiei, epidemiologiei româneşti. Studiile sale au cuprins domeniul fiziomorfopatologiei aplicate şi al maladiilor infecţioase. A descoperit grupul de maladii care-i poartă numele: babesioze.

Victor Babeş a fost un bacteriolog şi morfopatolog român, membru al Academiei Române din 1893. În colaborare cu Victor André Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume (Bacteriile şi rolul lor în anatomia şi histologia patologică a bolilor infecţioase) prin care a pus bazele moderne ale acestei ştiinţe. De asemenea, este fondatorul şcolii româneşti de microbiologie.

S-a născut în 1854 la Viena, ca fiu al lui Vincenţiu Babeş, originar din Banat. A studiat medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde şi-a luat doctoratul.

In 1865-66, Babeş figurează printre cei 36 de bursieri, suma burselor fiind de 10.000 florini = 25.000 franci (pe lângă Gh. Crăiniceanu – primul istoric şi bibliograf al medicinei româneşti).

La numai 17 ani, Karl Langer (1819-1887), profesor de anatomie, îl ia ca “demonstrator” la Universitatea din Viena. Ulterior, este chemat, în urma recomandărilor profesorilor vienezi Rokitansky şi Langer, la Budapesta, unde începe o strălucită carieră universitară.

Prin cercetările sale valoroase asupra antagonismelor microbiene, s-a situat printre precursorii ideilor moderne asupra antibioticelor.

A fost membru al Academiei Române, membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris şi ofiţer al Legiunii de Onoare (Franţa).

Pe lângă activitatea ştiinţifică, Babeş a fost preocupat de îmbunătăţirea stării sanitare a populaţiei, în special în combaterea şi prevenirea pelagrei. Studiind cauzele acestei boli, care (ca şi tuberculoza) avea extindere în masă, a subliniat esenţa socială a acesteia şi în 1907 a susţinut:

„Leacul pelagrei, al acestei boli a mizeriei, al acestei ruşini naţionale, vi-l dau eu: împroprietărirea ţăranilor.”

De asemenea, Babeş s-a preocupat îndeaproape de problemele medicinii profilactice, abordând probleme ca: alimentarea cu apă a localităţilor, organizarea ştiinţifică a luptei antiepidemice etc.

În urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie şi pleacă la Paris unde lucrează un timp în laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil.

A urcat, pe rând, treptele învăţământului superior, de la asistent (1874) la profesor extraordinar de histologie patologică (1884-85) şi director al noului Institut de Histopatologie, organizat după indicaţiile sale. A publicat o lungă serie de lucrări remarcabile de anatomie patologică şi face cele dintâi încercări în domeniul, nou pe atunci, al bacteriologiei.

În anii 1885 – 1886 lucrează în Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow şi Robert Koch.

În 1887 Victor Babeş este chemat la Bucureşti ca profesor la catedra de Anatomie Patologică şi Bacteriologie.

Activitatea ştiinţifică a lui Victor Babeş a fost foarte vastă, cu un accent deosebit în problemele de tuberculoză, lepră, vaccinare anti-rabică şi seroterapie anti-difterică. A demonstrat prezenţa bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave şi a pus în evidenţă peste 40 de microorganisme patogene.

În 1892 publică împreună cu Gheorghe Marinescu şi Paul Blocq un Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos. A introdus vaccinarea antirabică în ţara noastră, ameliorând metoda prin asocierea, în cazurile grave, cu seroterapia.

Prin concepţia sa filozofică, înscrisă pe linia materialismului, Babeş a combătut agnosticismul lui Kant, teoria ideilor înnăscute a lui Descartes, apriorismul idealist al lui Schelling. A susţinut în mod consecvent caracterul obiectiv al lumii, al legilor naturii şi al cauzalităţii.

Referinţe web:
http://www.medfam.ro/victor-babes/
http://www.saptamanamedicala.ro/articole/Victor-Babes.html