Timpul este cel mai bun cercetator al unui artefact, pentru ca timpul cerne informatiile care au fost si se vor strange in jurul unei piese. Timpul iti permite sa cercetezi cu tehnici diferite toate aspectele si probabilitatile oferite sau banuite ale unei descoperiri arheologice. Cu timpul, presupunerile dispar sau se transforma in certitudini/dovezi.
papirus Callatis
Cel mai vechi papirus din Europa, descoperit intamplator la Callatis in 1959 era ascuns intr-un mormant de inhumatie situat in afara cetatii antice port la Marea Neagra intr-o zona ce numara cateva zeci de morminte. Papirusul era in mana defunctului, o persoana importanta datorita sarcofagului de bronz aurit, ornamentat cu lauri, sarcovag ce continea obiecte din aur, monezi si ofrande. Mormantul se gasea intr-o zona sacra demarcata de un urias inel de piatra.
Papirusul de 5/30 cm, rulat in palma defunctului, s-a descompus/fragmentat repede in contact cu aerul si lumina si doar specialisti sovietici l-au salvat insusindu-l timp de 52 de ani. Papirusul s-a reintors in tara conservat si nu restaurat, fapt ce-l face sa se prezinte si astazi sub forma a catorva zeci de fragmente.
Mormantul a fost datat la descoperire, datorita catorva drahme de secol IV i.e.n. , monezi care au disparut asa cum s-a intamplat cu sarcofagul de bronz-aurit si osemintele defunctului. Papirusul a fost salvat pentru ca era la Moscova de unde s-a intors in 2011.
Aceste fapte ridica semene mari de intrebare asupra datarii si identificarii mormantului si implicit a celui mai vechi papirus din Europa.
– Pe aceste fragmente se deslusesc caractere grecesti si latine intr-o scriere asemanatoare cu cea de pe Inelul de la Ezerovo ( aceeasi perioada sec.IV i.e.n. ), cu scrierea de pe Tablitele din Plumb de la Sinaia ( sec II i.e.n. ) si din Biblia lui Wulfilla ( sec IV e.n. ) toate apartinand civilizatiei getice.
– Geto-dacii bateau in sec. IV i.e.n. cu succes drahma macedoneana a lui Filip II si Alexandru cel Mare asa cum a facut si cu denarul Imperiului Roman, deci datarea/apartenenta dupa prezenta drahmelor este improbabila.
– Inelul de piatra in mijlocul caruia era mormantul era innobilat cu frize continand bucranii ( capete de bour ), snururi curbate si rozete , frize identice cu cele descoperite la Svestari in mormantul unui rege get localnic.
– Zona cetatii antice Callatis era sub stapanirea getilor in perioada sec IV i.e.n.
– In apropierea Mangaliei la Documaci exista o necropola geto-dacica putin cercetata, a caror intrari sunt astazi zidite.
Apartenenta greaca a celui mai vechi papirus din Europa descoperit in Romania, se mai poate sustine?
In cautarile sale, proiectul Niascharian a descoperit multe informatii ce privesc neamul geto-dac, vlah sau roman, ascunse sub o clasica forma:
– artefacte/piese atribuite sau datate gresit.
de Leonardo Tonitza
Papirusul descoperit la Mangalia în anul 1959 este cel mai vechi din Europa şi a fost declarat „deteriorat“ de URSS. La acea vreme, sovieticii controlau în totalitate oraşul şi asistau la toate săpăturile arheologice.
Ruşii ne dau înapoi cel mai vechi papirus din Europa, descoperit la Mangalia UPDATE Publiciştii Aurelia Lăpuşan şi Ştefan Lăpuşan, autori ai cărţii „Mangalia în paginile vremii“, consemnează că acest papirus a stârnit interesul arheologilor ruşi încă de la descoperire. „La acea vreme, oraşul era militar şi se afla încă sub control sovietic, iar specialiştii de la Moscova asistau cu precădere la cercetările arheologice care se făceau în Mangalia“, a declarat Aurelia Lăpuşan.
mormantul cu papirus
Astfel, la Mangalia, la 29 mai 1959, Academia Republicii Populare Române a chemat pentru susţinerea şi veridicitatea descoperirii specilişti din Moscova. În scurt timp, o echipă de specialişti ruşi condusă de academicianul Mihail A.Alexandrovski, şeful Serviciului de restaurări al Muzeului de Artă Puşkin din Moscova a văzut papirusul şi a declarat că acesta este destul de deteriorat şi că în urma unor lucrări migăloase de restaurare se poate lectura.
„Drept pentru care au decis să îl ia cu ei. Tot timpul s-a ştiut că papirusul este pentru restaurare la Moscova, iar răspunsurile venite din partea ruşilor erau evazive. La un moment dat, s-a vehiculat că nu mai poate fi recuperat, fiind deteriorat“, a declarat Aurelia Lăpuşan.
Papirusul vorbeşte despre un Proxenos
Despre conţinutul papirusului s-a păstrat o singură mărturie scrisă de Tiberiu Petrilla, Demetru Popescu şi Marin Porumbescu în anul 1962, în volumul „Constanţa. Litoral“: „O primă serie de fotografii din document au fost executate cu raze inflaroşii şi confirmă caracterul elenistic al conţinutului care se referă la persoana defunctului. Acesta pare ar fi fost un proxenos, reprezentant de seamă al cetăţii, titlu ce comportă privilegii şi onoruri. În mormânt au mai fost descoperite unele obiecte rituale – vase ce reprezintă busturi de femei, sirene cu lira dansatoare, fin lucrate, unele acoperite cu un strat de aur“.
Despre descoperire, într-un manual de arheologie rusesc
muzeu mangalia
În anul 1973, într-un manual de arheologie apărut la Moscova exista un capitol dedicat descoperirii de la Callatis în care se arăta faptul că până la acea dată papirusul nu fusese descifrat. Primele demersuri pentru recupararea documentului au fost făcute de arheologul Ion Pâslaru în urmă cu patru ani.
În Grecia există un papirus asemănător
Fotografii cu papirusul în forma iniţială nu există, după cum consemnează cei care au scris despre descoperire. Însă, în Europa, mai există un papirus datat secolul IV, însă mai recent decât cel din Mangalia, descoperit în anul 1962 la Derveni, Grecia. Specialiştii spun că acesta a fost descifrat de abia în 2004 şi este expus la ora actual la Muzeul de Arheologie din Salonic. Papirusul aparţinea unui ofiţer macedonian şi în el scrie că doreşte să fie incinerat după moarte conform ritualului grecesc.
După 50 de ani, papirusul declarat deteriorat se întoarce în locul unde a fost descoperit, şi anume în mormântul păstrat într-o stare foarte bună de conservare la Muzeul Callatis.
Citeste mai mult: http://adevarul.ro/locale/constanta/exclusiv-ne-a-furat-urss-mai-vechi-papirus-europa-urma-50-ani-1_50bd3a5c7c42d5a663c8ba51/index.html
Comentarii recente