Ștefăniță Vodă
Și-a petrecut tinerețea în Polonia, Crimeea, Germania și Constantinopole, unde, ocupându-se de comerțul cu pietre prețioase a făcut avere. Din aceasta a plătit Porții 220 mii ducați pentru a urca pe tron. Cunoscând limbile polonă, turcă, latină, germană, greacă, tătară și armeană, a fost una din cele mai interesante figuri de domnitori moldoveni. Grigore Ureche aprecia că “ar fi putut să fie un mare conducător și altor țări”, aluzie probabil la faptul că visul de unire al celor trei țări românești încolțise deja la cronicarii vremii. Există și varianta urcării pe tron la vârsta de 11 ani. Fiind minor, țara era condusă de Divan, în fruntea căruia se afla hatmanul Luca Arbore, țara fiind închinată turcilor. Cu toate acestea, la 1518, Ștefăniță încheie un tratat cu polonezii, tratat care era potrivnic turcilor. În același an, tătarii intră în Moldova, dar sunt înfrânți de vornicul Țării de Jos Petrea Cărăbățul la 8. August 1518, care primește ajutor și de la polonezi. Lupta a avut loc la Ciuhru lângă târgul Șerbanca la Prut.
A luat conducerea țării la vârsta de 11 ani și a stricat relațiile cu polonezii fiind ofensat de Sigismund, care a refuzat să-i dea una din fete de soție. Hatmanul Luca Arbore, voind să fie și pe mai departe în relații bune cu Polonia, de frica turcilor, a trimis o solie la polonezi. Pentru această faptă, Ștefăniță îi ucide pe hatman și pe cei doi fii ai săi. Boierii se răscoală împotriva lui Ștefăniță, însă răscoala a fost înnăbușită și mulți boieri au fost uciși. Cu toate acestea, Ștefăniță atacă și înfrânge o armată turcescă condusă de Tassa-pasa ce se refugiase în Moldova, respinsă fiind de polonezi și ia o prada bogată. Din cauza semeției lui, bunele relatii cu polonezii nu au mai putut fi restabilite. Din acest motiv, se crede că nobilii de la curtea poloneză, care se temeau că Ștefăniță s-ar putea alia cu turcii, au pus-o pe însăși soția lui să-l otrăvească, la 14 ianuarie 1527. Moare la Hotin și este înmormântat la Mănăstirea Putna.
Acest document se găseste depozitat la arhivele naționale sub numărul BU-F-00694-155 Hrisovul lui Ștefăniță vv., 1523.03.15 (niv.Document)
Informații de identificare
Cotă UD: BU-F-00694-155
Indicativ în schema de ordonare: BU-F-00694-155
Titlu: Hrisovul lui Ștefăniță vv.
Datele extreme de creare: 15.03.1523
Data creării (observații): 1523 (7031) mart. 15
Nivelul descrierii: niv.Document
Informații despre caracterizarea fizică a UD
Dimensiune suport (l x Î) (cm): 39×37,5
Informații despre conținut și structură
Cuprins pe larg: Hrisovul lui Ștefăniță vv., domnul Moldovei, prin care dăruiește lui Ivan Raciște, ceașnic, a treia parte din satul Țigănești, cu moară pe Putna, cumpărat cu 120 zloți tătărăști de tatăl său, Bogdan vv., de la Andreica, Filip și Sora, copiii Ștefului ș.a., nepoții lui Bârsan, ce-l stăpânise cu privilegiu de la Ștefan cel Mare vv. A pus pecete Totrușan, logofăt, și a scris Dumitru Popovici.
Mai cuprinde: Ștefăniță vv.;Ivan Raciște, ceașnic;Bogdan vv.;Andreica;Filip ;Sora;Ștefului;Bârsan;Ștefan cel Mare vv.;Totrușan, logofăt;Dumitru Popovici;Petru, frate vv.;Isac;Petru, vornic;Negrilă;Tălabă;Arbure;Grincovici, pârcălab de Hotin;Toader, pârcălab de Hotin;Costea, pârcălab de Neamț;Condrea, pârcălab de Neamț;Toader, pârcălab de Cetatea Nouă;Petrică, portar de Suceava;Hrană, spătar;Ieremia, vistier;Șarpe, postelnic;Săcuian, ceașnic;Stârcea, stolnic;Cățelean, comis
Locuri: Moldova;Iași;Țigănești, sat;Putna
Forma de păstrare: orig.
Descriere sigiliu: Pecete mare (11 cm), atârnată cu șnur de mătase roșie, scut heraldic triunghiular ascuțit, cap de bour, stea între coarne, luna și soarele de o parte și de cealaltă, în exergă, între două linii perlate, legenda † Пєчать Їѡ Стєфаиь воєвoдьї господар Эємᴧи Мoᴧдавскои
Evaluare, distrugere,termene de păstrare: permanent
Condiții de acces și utilizare
Limbă: Slavonă
Starea de păstrare: Să fie verificat
Informații despre materiale complementare
Existenţa şi locul de păstrare a copiilor: O foto la Arhivele Naționale ale României
Bibliografie: Documente privind istoria României. A. Moldova, veacul XVI, vol. I (1501-1550), București, 1951, p. 218-219;Costăchescu, Mihai, Documente moldovenești de la Ștefăniță voievod (1517-1527), Iași, 1943, p. 432-435;Ghibănescu, Gh., Surete și izvoade, vol. I, Iași, p. 370-375;Catalogul documentelor moldovenești,vol.I (1387-1620), București,1957, p. 98
Informații suplimentare
Ident instituție/persoană responsab. descriere: Arhive Medievale/Codruța Mihailovici
Datele creării, revizuirii sau anulării: febr.- mart. 2015
Folosire
Autorizare necesară: Conducere structură ANR
Utilizabilitate fizică: Limitat
Accesibil pentru: Public
http://cautare-b.arhivelenationale.ro/cautare-b/detail.aspx?ID=409691
Teatru radiofonic Viforul
Comentarii recente