Tudor Greceanu era descendent al unor vechi familii de boieri moldoveni, și strănepot al lui Ion Ghica. Era posesor a șase brevete de pilot (brevetul de pilot de război, obținut în școala militară, brevetul de pilot de vânătoare, brevetul de instructor de zbor, brevetul de pilot de bimotoare, brevetul de înaltă acrobație, brevetul de zbor de noapte și brevetul de zbor fără vizibilitate), inclusiv brevetele și insignele de pilot german, italian și american, a avut la activ 6000 de ore de zbor pe timp de război, realizate în 1000 de misiuni de luptă, atât în Est, cât și în Vest. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, locotenentul Tudor Greceanu a avut 42 de victorii, doborând 42 de avioane inamice, pentru care a fost răsplătit devenind Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul” clasa III.

Aşii români decoraţi în august 1943 cu Ordinul Mihai Viteazul: Cantacuzino, Dicezare, Greceanu, Şerbănescu şi Milu.

Aviatorul Tudor Greceanu

Avioane din al doilea razboi

Cantacuzino Dicezare Greceanu Serbanescu Milu

c barzu cantac tudor greceanu iond i cezare gh jienescu em m ionescu al serbanescu ion mihu 28 august 1943

escadrila de la alba

Greceanu la bordul avionului

Sebanescu explica o lupta de caini lui Greceanu si altii

Tudor Greceanu portret

Tudor Greceanu Grupul 7-9 Vanatoare

După război, a fost arestat de regimul comunist din România și ținut în închisori cu regim sever ca cea de la Aiud, timp de mai mulți ani. A scăpat de plutonul de execuție, după o evadare spectaculoasă din Penitenciarul Aiud, dar de pe urma torturilor din închisoare i-au fost amputate ambele picioare.

Ca urmare a rezultatelor deosebite, la terminarea războiului s-a consemnat în dosarul său: “blocat pentru mobilizare în cadrele Flotilei 1 vânătoare ca indispensabil”. De aceea, când a ieșit din închisoare, în 1964, și-a păstrat gradul de căpitan, cu toate ca legea prevedea că detenția politică atrage inevitabil după sine pierderea gradului militar și obținerea livretului militar de soldat simplu.
Printre altele, fostul aviator român spunea:

“Sunt lucruri pentru care oamenii nu sunt făcuți. Dumnezeu n-a făcut oamenii pentru orice. E așa de simplu să mori. De ce să te compromiți ca să trăiești? (…) Eu am pierdut partida. Pentru că partida n-o dictez eu…M-am bătut pentru țara asta și la 2000 de kilometri într-un sens și în celălalt, și pe frontul de răsărit și pe cel de apus…Și uitați-vă ce-am cules.”

„Am crezut în virtuţile neamului şi uitaţi-vă ce am cules”, îşi spunea Greceanu. A fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazu şi cu Virtutea Aeronautică, în grad de ofiţer, cu cunună de frunze de stejar. Este printre cele mai importante decoraţii, fiind oferită numai de cinci ori.

Memorialul Durerii – Episodul 29 – Evadările… by MicaelNicolas

Print Friendly