Sanscrita și Româna

Sanscrita și româna. Sanscrita (în traducere “rafinata” sau “sacra”) este o limbă de origine indo-ariană.

Etimologic, verbul sanskrta – poate fi tradus ca “a pune împreună bine sau complet format, rafinat, foarte elaborat”. Scrisul sanskritic a evoluat din vechiul script Brahami care a produs un numar de derivate. Primul ar fi Devanagari, etimologic este combinatia dintre cuvintele “deva” (zeitate) si “nagari” implicand o traducere aproximativa scris evoluat (urban) pentru necesitatile religioase (zeitate).

Cu 4.000 de ani în urmă cuvintele „valac” şi „dac”,se remarca ca aparţinînd naţiunii române. Se remarcă faptul că alături de zeitatea „Valac-Hilya” este la mare preţ în mitologia vedică zeul „Daksa”, considerat un zeu creator „strămoşul primordial al tuturor fiinţelor lumii”. Sub denumirea de Valac erau acei nobili Arya, care au devenit clasa conducatoare în estul Indiei.
Din cele 4000 de cuvinte ce alcătuiesc în totalitate fondul colocvial ancestral rumăn, peste 2000 de factură latino-germano-savă le găsim în dicţionarul English to Pungiabi de pe teritoriul Indiei, invadat de europenii arieni autorii Vedelor, după lucrarea din 1950, a lui Javarhalal Nehru, renumitul oficial indian, la care putem remarca cuvintele româneşti NEGRU şi HALAL în însăşi numele său. Şi atunci de ce domnilor oficali susţineţi minciuna că RUMÂNA se trage din latina ROMEI.

Lucian Cuesdean romana limba vechii europe

Lucian Cuesdean romana limba vechii europe

„În textul ei englez, Romanian, the first language of Europe, conţine în plus, un tabel de peste 1000 de cuvinte româneşti, scrise în sanscrită şi 300 de nume de localităţi româneşti, cu înţeles în greaca doriană.

Limba românilor este ancestrală şi începe cu sunetele din natură, ce alcătuiesc un fond de peste 350 de cuvinte primare, din care derivă alte 1500 înţelese numai de către ei, precum, târr, poc, hurduc, a târâi, a pocni, a hurduca.
Româna Onomatopeică, precede epoca neolitică şi stă la originea sistemului european de comunicare sonoră, axat pe limbajul morfemelor româneşti.

Chiar şi începuturile civilizaţiei umane au implicat un limbaj adecvat.

După “Civilizaţiile Europei vechi”, Ed.Meridiane, Buc., 1978, de Guido A.Mansuelli, un autor francez, pe timpul ultimei glaciaţiuni, Wűrm, nu se cunosc decât două centre de locuire umană, unul în vest, în aria Pirineilor (plus Grimaldi) şi altul în est, în aria Carpaţilor.

Splendidele civilizaţii vestice din Pirinei, ca şi cea din Grimaldi(vestul Italiei), au dispărut, fără urme, acum aproximativ 11.000 de ani.

Această zonă a fost repopulată dinspre gurile Dunării abia 4-5 mii de ani mai târziu, astfel că apare logic ca şi limba din Carpaţi să fi urmat aceeaşi cale.

Nu a existat nimeni altcineva, în spaţiul Dunării de Jos, decât neamul românesc, până acum 3900 de ani, când se spune că au “venit” grecii, astfel că e firesc ca “româna primară” să fie prima limbă a Europei.
Bazinul Dunării de Jos este locul primului neolitic european, care nu poate fi conceput fără o limbă conţinând toţi termenii definind cuceririle experienţei umane ale epocii.

Aici este sediul primului popor de agricultori din Europa, care nu a abandonat niciodată România, păstrând, de aproximativ 10.000 de ani, “o limbă unitară”, pe un teritoriu vast, ramificată până în Pirinei, prin cei care au emigrat, încă din preistorie, pe căile urmate de această civilizaţie, ce se ştie că a plecat de la est spre vest şi nu invers.
Onomatopeia “genuină”, păstrată numai în limba rumână, este cea care a condus la un sistem de comunicare numit limbajul morfemelor stem, un tipar specific al cuvintelor româneşti, indiferent de etimoanele presupuse.
Morfemele stem româneşti compun sonor noţiunile europene.

Fiecare cuvânt românesc, prin aglutinarea de morfeme stem, cuprinde o descriere metaforică a noţiunii, copiată de străini, cu mici deformări sonore.

Cuvintele româneşti sunt scrise în diverse variante ale sanscritei, cu aproximativ 1000 de ani înainte de a fi scrisă greaca sau latina, pentru că atât iranienii sciţi, cât şi hinduşii vedici, sunt plecaţi din “România”.

La rândul lor, atât grecii, cât şi romanii, au plecat tot dintre “români”, pentru că “România” este un mare centru de antropogeneză europeană, după glaciaţiunea Wűrm.

Româna dă impresia unei limbi “de strânsură”, pentru că, lexemele ei se găsesc, mai mult sau mai puţin stâlcite, în toate limbile europene, dând această falsă percepţie, dar compunerea metaforică a lor se menţine doar în dulcele grai românesc, care a precedat sanscrita.

Un exemplu extrem de ilustrativ este NOAPTE.

O simplă schimbare a lui P în C duce, de la NOAPTE, la sanscritul “NOACTA”, din care derivă NACT, în germană, NOX, NOCTIS în latină, NOCI în rusă, NAIT în engleză, NUI în franceză, nişte copii sonore, în care nu se mai poate deduce nici un fel de explicaţie, pentru noţiunea de noapte, ce metaforic poate fi “o NOUĂ ru-PTU-ră” a unei zile (NOA-PTE).
NOA şi PTE sunt morfeme cu înţeles, morfeme stem, rădăcini de cuvânt: NOA derivând din cuvântul NOU şi PTE din cuvântul RUPTURĂ.
NOU este NAI, în germană, NUOVO, în latină, NOVAIA, în rusă, “NIU” în engleză, “NUVEL”, în franceză.
Ni se spune că NOU am învăţat de la Impăratul Traian, dar ruşii de unde au învaţat NOVAIA (nou)?
NOU este acreditat ca etimon latin.

El face parte din limbajul colocvial şi nu avea cum să ajungă la ruşi, fără un contact direct cu romanii, de cel putin 165 de ani, ca la noi, aspect ce lipseşte din istorie.

Ei sunt amplasaţi pe fostele teritorii Daco-Getice, recunoscute , ca atare, de către istorici, iar Daco-Geţii sunt strămoşi oficiali ai românilor.

Ru-PTU-ră e RUPTURE, în franceză, RUMPERE, în latină (a deschide, cu efort, drum de trecere), RUHNUTI, în rusă, BROKEN, în engleză şi germană.

A RUPE este un cuvânt din limbajul colocvial românesc şi nu a fost importat din Franţa, de către paşoptiştii români, pentru a compune cuvântul NOA-PTE.

În română există morfemul stem N* = “înnoire” = NA-şte-re, în-NOI-re, NOU.
În română există morfemul stem PT* = apropiere – înepărtare = pie-PTĂ-na-re, ru-PTU-ră, a se în-dre-PTA.
Cum de nu am învăţat de la romanii împăratului Traian cuvinte prin care se descriu aspecte specifice civilizatiei Romei de atunci, precum SUTĂ, CĂRĂMIDĂ, ZID, CLĂDIRE, POD, DRUM, MĂSLINE , fără etimon latin şi am învăţat APĂ, AER, SOARE, cu etimon latin, pentru elemente ale naturi, pe care nu le-au adus ostaşii lui, spre deosebire de LEGIUNI, COHORTE cu CENTURIONI, CASTRE, URBE, MUNICIPIUM, VICUS, făcute de ei, dar absente în româna colocvială.
Aspectul contravine unei logici elementare.

LATINA ROMÂNILOR ESTE MAI VECHE DECÂT ROMA ÎNSĂŞI.

Românescul SUTĂ este atestat în sanscrită cu 1000 de ani înainte de latinul CENTUM, ca şi românescul SOARE, înainte de latinescul SOLE.

Schimbarea lui P în C duce nu numai de la românescul NOAPTE la indo-europeanul “primar” “NACTA”, dar şi de la românescul APA la latinescul “ACUA”, de la PATRU la CETÂRE rusesc ori “CATRO” latin.

Românii nu ştiu că prima agricultură europeană, prima ceramică (după glaciaţiunea Wűrm), prima ceramică pictată, prima reţea de apă şi canalizare, primele oraşe sistematizate şi prima scriere, au apărut în “România”.
Ei nu ştiu nimica despre strămoşii lor Masa-Geţi ori Sciţi şi nici că strămoşii lor Iler-Geţi, Indi-Geţi şi Apii, au existat în Spania, înainte ca Romanii să fi pus vreodată piciorul în Peninsula Iberică.

Român este acela care işi are originea în România şi vorbeşte româna, ca limbă maternă, indiferent sub ce nume este cunoscut.
Plecând de la “amănunte” de genul acestora, împreună cu studiul lexical a peste patru mii de cuvinte primare din fondul colocvial românesc, comparate cu peste 10 limbi de circulatie curentă, se poate înţelege de ce Româna a fost prima limbă a Europei Vechi, adică, Romanian,the first language of Europe.

Schema migratiei Indo Europene din 4000 la 1000 ih conform cu teoria Kurganelor

Schema migratiei Indo Europene din 4000 la 1000 ih conform cu teoria Kurganelor

ROMÂNA, LIMBA VECHII EUROPE, ne arată că românii şi-au construit singuri cuvintele, după un sistem propriu extrem de ingenios.” http://solif.wordpress.com/romana-limba-vechii-europe/

Iata si mica mea contributie la aceasta lucrare extrem de importanta despre stravechia limba romana.
निराशिन् /nirāśin/ lipsit de bune intentii, nerusinos, nerusinat.
उदज /uda-ja/ lotus, ( nascut in apa), ud deja.
Saptamana.
सप्ताह saptaaha(sanscrit) – Septar. Sapte. Septet – ansamblu din 7 instrumente.
सप्ताह saptaaha(sanscrit) – a munci 7 zile la rand.
सप्ताहान्त saptaahaanta(sanscrit) – weekend, zile libere.
सप्तरात्र saptaraatra(sanscrit) week(аngl) – sapte nopti.
सुबोध subodha easy(аngl) – usor, simplu, adica zi libera, zi sloboda.
भुःखार bhuHkhaara(sanscrit)- country in Tartary(engl) – tara Tartaria.
रसत्व rasatva(sanscrit) – state of chyle – tara luminii albe. Rasarit. Rastov. Simbolul orasului Rostov este un cerb alb.
परमज्या paramajyaa(sanscrit) holding supreme power – место заседания верховной власти ( orasul Permi. Rusia.) a permite, asemanare cu – Primarie.
लण्ड laNDa(sanscrit) – excrement (engl) – rahat, excrement. London, laND
लण्ड्रज laNDraja(sanscrit) – born or produced in London(eng) – produs in Londra.
परिसर् paris(ar)(sanscrit) – grape(engl) – vita de vie, vin, vinicol.
रुचिफल ruci(phala) – pear (engl) – para.
चापयष्टि caapayaSTi(sanscrit) – bow – arc. Astfel s-a ajuns ca la englezi cuvantul slav- Kapusta – Varza a ajuns sa fie -Arc?
पान paana(sanscrit) – cup(engl) – ciasa. Cana, Piala
स्थाल sthaala(sanscrit) – cup(engl) – ceasca, pahar, Stacan in slavona
सूप suupa(sanscrit) – pan(engl) – Oala.
छुरी churii(sanscrit) – knife(engl) – cutit , chiuretaj
पाटीर paaTiira(sanscrit) – sieve(engl) – sita, potira.
वन vana(sanscrit) – barrel(engl) – butoi pentru imbaiere, scaldat, laut.
शार zaara(sanscrit) – different colours(англ) – A zari. In zari. Zarit.
लोचन locana(sanscrit) eye(engl) – ochi, icoana
चक्षस् sakSas – look – sacsiu
सूर्य suurya(sanscrit) – sun(engl) – Soare.
चण्डकर caNDakara(sanscrit) – sun(engl) – Soare De aici numele orasului Kandagar din Afganistan)
सुवन suvana(sanscrit) sun(англ) – Soare (de aici – Savana) अद्रि adri(sanskrit) – sun(engl) – Soare. (Adriatica)
सहस्ररश्मि sahasrarazmi(sanskrit) – sun(engl) – Soare (de aici denumirea pustiului Sahara)
सवितृ savitR(sanskrit) – sun(engl) – Soare (lumina) Sfestnic, sfetilnic, sfatuitor.
सारस saarasa(sanskrit) – moon(engl) – Luna. ( arienii credeau ca toate nefericirile sunt legate de personajul malefic – Luna, de aici si cuvantul Zaraza – molima, infectie, dincolo de razele luminii)
तापस taapasa(sanskrit) – moon(engl) – inca o piatra a lunii – topaz.
सृप sRpa(sanskrit) – moon(engl) – luna sub forma de secera. Secera Lunii.
महन् mahan(sanskrit) – big(engl) – mahina ( o mahina de om) mahar.
सुशुक्वन् – suzukvan(sanskrit) – brilliant(engl) – briliatn. Suzuki in limba japoneza – clopot in copac , unde “suzu” – clopot, si “ki” – copac. In sanskrita anume acest clopot se numeste Vadjara si inseamna briliant.
बलदेय – baladeya – bestowal of strength – duh sanatos. In rusa – Ia Baldeiu, inseamna forma superioara de satisfactie. Bela deya – ziua buna.
बलवान् – balavaan – strong – Bolovan
शाला – zaalaa(sanskrit) – shed(engl) – sarai, zala, sala.
षण्ड – SaNDa(sanskrit) – collection(engl) – colectie, bani adunati, adunare, set, Sunduc. La bunica in sunduc, lada, cufar.
खोलि kholi(sanskrit)-quiver(engl) – Cutie, COLCEÁC, colceacuri, s. n. (Înv.) Un fel de gheată care se încheia cu copci. – [Var.: colceág, colcegi, s. m.] – Din tc. kolçak.
समुल्लसित samullasita(sanskrit) – sporting(engl) – Molesita, MELESTUÍT, molestá
जमातृ jamaatR(sanskrit) law(engl) – ÁLMA MÁTER ( Mama Hranitoare – expresie studenteasca aparuta pe la mijlocul secolului trecut in Europa si avea in vedere Universitatea care hranea studentii cu hrana spirituala)
त्रिरत्न triratna(sanskrit) – law(engl) – tiranie
प्रकृति prakRti(sanskrit) – rule(engl) – procuror, PROCURATÓR
चोदन codana(sanskrit) – rule(engl) – codex, cod
पालयति { पाल् } paalayati (sanskrit) – rule(engl) – palat (Palatul Parlamentului, Palatul Justitiei, etc)
इष्टि iSTi(sanskrit) – desired rule – istet, a isca.
विनिर्णय vinirNaya(sanskrit) – settled rule(engl) – vinovat, vinovata
स्वाराज्य svaaraajya(sanskrit) rule(engl) – Svara (actiune impotriva legii) SFÂRÂIÁLĂ s. v. chilipir.
रागिन् raagin(sanskrit) – red(engl) – ruginit, ruginos
रोहित rohita(sanskrit) – red(engl) – rosu, rozaliu
फल्गु phalgu(sanskrit) – red(engl) – purpuriu
हरित harita(sanskrit) – dark yellow(engl) – maro, Hartie.
इन्दिवार indivaara(sanskrit) – blue(engl) – indigo
श्वेत zveta(sanskrit) – white(engl) – lumina (cuvant slav Svet – Lumina. Prenume – Sveta – Luminoasa.)
हयि hayi(sanskrit) – wish(engl) – dorinta.
ततर tatara(sanskrit) that one(engl) – cel, care este strain, tatar. (Esti mai rau ca tataru)
भुःखार bhuHkhAra(sanskrit) – country in Tartary(engl) – tara Tartaria.
तर्तरीक tartarIka(sanscrit) – being in the habit of crossing(engl) – cel ce are obisnuinta de a intersecta localitatea, adica Buhara, tara nomazilor. BUHARA, oraș în Uzbekistan (C.S.I.), pe Amu-Daria; 224 mii loc (1989). Întreprinderi textile (bumbac), alim., de piel. și încălț. Monumente arhitectonice arabe din sec. 10-17. Celebru centru de artizanat de veche tradiție (covoare, încrustații în metal, orfevrărie, țesături de mătase). Important centru economic și cultural medieval. B. a fost succesiv capitala statului condus de dinastia Șeibanizilor (sec. 16), a Emiratului de B. (1747-1920) și a Rep. Populare Sovietice a B. (1920-1924).
कषाकु kaSAku(sanscrit) – sun(engl) – mot-a-mot – cel ce se inchina soarelui – kazac. Cazacii se inchinau Soarelui, de aici cuvinte precum – Raduga (curba soarelui) – Curcubeu. Radosti – bucurie. Raznita – diferenta. Rab Bojii- robul lui Dumnezeu. Radnaie – neamuri. Rai – rai. Ravenstvo – egalitate. Rastenie- ierburi. Radusnai – marinimos.
अमर amara – eternal(engl) -vesnic, nemuritor. AMÁRĂ, amare, s. f. Funie, cablu cu care se leagă o ambarcație de țărm sau de o altă navă.
मर्त्या martyA – death – a masura. (Meriti in slava inseamna a masura).
अपगम apagama – death – apogeu
यम yama death – moartea (ia-ma), groapa. (Iama in slava – Groapa, Rapa).
माध्वी mAdhvI(sanskrit) – sweet(engl) – dulce (Medvedi (slava) – cel care vede mierea (Miod – miere + Vedi – a vedea)
तिलय { ली } layati { lii } – melt- a turna, lichid, a te la, laut.LA, lau, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) spăla (pe cap); A (se) scălda, a (se) îmbăia. ◊ Compus: lă-mă-mamă subst. = om prost, lălâu. [Prez. ind.: lau, lai, lă, lăm, lați, lau] – Lat. lavare.
वेणी veNI – stream -curent, jet de apa, a turna, a curge, suvita de apa.
प्लवते { प्लु } plavate { plu } – swim – A pluti. PLĂVÍȚ adj. v. bălai, bălan, blond, galben. In slava – Plavati – a pluti.)
Mama Mare, Bunica- amona – mammo(sanskrit)
toba- danbor(Bascii) – Damaru(sanskrit)
sarac – txiro(Bascii) – kSudra(sanskrit)
a lua – hartu(Bascii) – harati(sanskrit)
Taur – idi (Bascii) – iDA(sanskrit)
repede – arin(Bascii) – arati (sanskrit)
a crede – sinestu(Bascii) – saMnyAsa(sanskrit) ( Somnivatsea – a te indoi, in slava.)
vant – haize(Bascii) – hariNAzva(sanskrit)
timpul – aldi (Bascii) – avadhi (sanskrit)
नगर nagara(sanskrit) – town(engl) – oras
अहो aho (sanskrit) – expression of surprise(engl) – expresi ce denota uimirea.
ईशितृ IzitR(sanskrit) – master(engl) – mester, maiestru, ministru.
मङ्गल maGgala(sanskrit) – 1)felicity 2)welfare 3)prosperity 4)good old custom(engl) – fericit, de succes, infloritor, cel ce pastreaza traditiile. Mahala.
तर्तरीक tartarIka(sanskrit) – being in the habit of crossing(engl) – nomad, cel ce are obisnuinta de a intersecta, de a trece, de a fugi, de a se duce. Tartáric, -ă, tartárici, -ce, adj. (înv.) infernal.
वदति { वद् } vadati(sanskrit) – speak(engl) – a vedea, a propavadui.
बहुरोमन् bahuroman(sanskritр) – sheep(engl) – oaie.
किण kiNa(sanskrit) – scar(engl) – a zgaraia, a rani, a chinui, a traumatiza. kiNa+jal=chinjal (Arma rece purtata la brau de catre Gruzini). Jal – a impunge, a spinteca – jale.
वीषति { वीष् } vISati { vIS } (sanskrit) – extend(engl) – Vlastar
कम्पना kampanA(sanskrit) – army in motion(engl) – armata in miscare.
अर्ध ardha(sanskrit) – party(engl) – Argat, detasament.
काक kAka m. cripple- a dauna, a face un rau. A face caca in sufletul cuiva.
Fa – protectie, aparare, Fa-Ra-Оn (ne apara de rele, aparastor) in limba Thai – orice alb – Fa-Ra-Ng, și în țara vecină, Cambodgia Ba-Ra-Ng. Regele Thailandei are întotdeauna Ra-Ma – primul, al doilea și în continuare, că – Suport de bază a armonie poate Romanovs – Ra-Ma-Nova – nou Ra-Ma.
मात्रिक mAtrika(sanskrit) – all(engl) – totul , intreg, Matricea. Matrice.
मातृ mAtR(sanskrit) – mother(engl) – Matroana
हार hAra(sanskrit) – garland(engl) – ghirlanda, picior
वादित vAdita(sanskrit) – played(engl) – a juca
सूप sUpa(sanskritр) – cook(engl) – a fierbe, supa, fiertura
श्रपयति { श्रा } zrapayati { zrA } (sanskrit) – heat(engl) – jar, zvapaiat.
भुङ्कते { भुज् } bhuGkate { bhuj } (sanskrit) – eat(engl) – Bucate, Bucatarie.
पत्रिका patra (санкр) – letter(engl) – litera, scrisoare, a stampila. Patrafir. Partati (sanscrit) – a murdari, a pata.
कुश kuza(sanskrit) – grass(engl) – iarba
वाक्य vAkya(sanskrit) – period(engl) – perioada, epoca, Veac.
ध्वस्यते { ध्वंस् } dhvasyate { dhvaMs }(sanskrit) – to be destroyed(engl) -a fi ruinat. Devastat. Devastator.
लगति { लग् } lagati { lag }(sanskritр) – a impleti, a se lipi, a se suprapune, a agata, a lega, legatura.
चोर cora(sanskrit) – thief(engl) – Hot, Hoata. Cora (sau Core), denumire purtată de Persephone, fiica zeiței Demeter (v. Persephone). În limba greacă core însemna „fată tînără, fecioară”.
तट taTa(sanskrit) – bank(engl) – a aduna la gramada, a grupa, a pastra banii, a conduce,Coratati. COROTÍ, corotesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se descotorosi. – Din ucr. korotyty. Descorotosi. COROTÍ vb. v. debarasa, degaja, descotorosi, dezbăra, scăpa.
प्रिय priya(sanskrit) – a vrea, a apartine, a avea, placut, a prii . Imi prieste. PRIÍ vb. v. dori, favoriza, pofti, proteja, ura. A-i fi cuiva prielnic, favorabil, a-i fi de folos, a-i cădea bine; a-i tihni; a face să prospere. – Din sl. prijati.
प्रिय priya(sanskrit) – friend(engl) – Prieten.
प्रिय priya(sanskrit) – high in price(engl) – pret mare. Pret
अस्ति asti(sanskrit) – existent(engl) – a exista. Este. Astia.
यह्व yahva(sanskrit) – active(engl) – activ, viu, in Iavi, s-a ivit.
यह्व yahva(sanskrit) – continually moving or flowing(engl) – curent neintrerupt, miscare. IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-o dată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti.
यह्वी yahvI(sanskrit) – heaven and earth(engl) – cerul si pamantul – Iavi. Lumea Iavi, Lumea Navi si lumea Pravi.
सूच sUca(sanskrit) – needle(engl)-ac, uscaciune.
बुद्धि buddhi(sanskrit) – idea(engl) – idee. Budésc v. tr. Munt. Fam. Pitesc, ascund: unde-aĭ budit foarfecele?
कोण koNa(sanskrit) – corner(engl)- situatie neplacuta, a pune la colt. Al pune in con. CONATÍV, -Ă adj. 1. (fil.) referitor la activitate, la procesele de voință; volitiv. 2. (despre forme verbale) care exprimă ideea de efort.
प्रिय priya(sanskrit)- friend(engl) – prieten
आर्य Arya(sanskrit) – friend(engl) – prieten
शाक zAka(sanskrit)- friend(engl) – prieten
गुरु gurú – “greu; inalt, maret, important, de respectat, invatator, maistru”. De respectat sunt numai invatatorii de orice fel si maistrii, oamenii mareti ce au o maiestrie in a exercita o anumita meserie sau putere.
*vidhava (widow)-femeie vaduva
*nap’at (granddaughter)-nepoata
*nap’atka (grandson)-nepot
*lalana (womwn,wife)-femeie,sotie.
Si astazi in satele romanesti se foloseste cuvintul lele ca formula de respect pentru o femeie mai in virsta, si cuvintul lelita pentru o femeie mai tinara.
*pitar (father)-tata,sau in traducere libera cel care aduce pita (paine) in casa.
*tata (father)-tata,ca formula de adresare sau pentru a chema tatal
*yatha (in such a manner,as follows)-in felul urmator,iata cum.
Cred ca sintem singurii in Europa care folosim cuvintul”iata”.
*sarman (seeking refuge,needing shelter)-cel care cauta refugiu,cel care are nevoie de ajutor;adica un om sarman si vai de capul lui.
*vraj (to attain supreme bliss)-a obtine suprema fericire,beatitudine,extaz;adica a fi vrajit,prins,intzarcuit
*vraja (cow pen)-tarc (tzarc) de animale
Sa se observe legatura dintre cuvintele vrajit si tzarc de animale care nu se regaseste decit in sanscrita si romana.
*has (to laugh,smile,mock,deride)-a ride,zimbi, a face haz (uneori de necaz), a lua in bataie de joc, a lua in deridere.
*lubh,lubhita (to desire, attract)-a dori, a atrage, a ademeni
De aici si-au tras radacina cuvintele iubit,iubire…dar si lieben(germana),lyubiu (rusa), love (engleza)
*ambarya (to bring together,to collect)-a aduna, a colecta.De aici a rezultat cuvintul hambar.
*kodra,kodrava (grain eaten by the poor)-griul saracilor.De aici provine expresia “un codru de paine”.
*avi (sheep)-oi
*avi-sthala (sheep-place)-staul de oi
*palava (husk)-pleava(de cereale)
*bhukti (food)-mincare,bucate
*bhukta (eaten,the act of eating)-mincat,imbucat
*sava (the juice or honey of flowers)-seva florilor,mierea florilor
*lotra (plunder)-prada, jaf.
De aici a rezultat cuvintul lotru cu sensul de hot.
*ud-(wet)-ud, imbibat cu apa
*pluta (floating,swimming)-plutitor, pluta, care pluteste pe apa, care inoata
*puti (putrid,ill-smelling)-putred,care pute,urit mirositor

Nu e rau de stiut ca o gramada de cuvinte care sint date in DEX ca provenind din turca,bulgara sau limbi slave in realitate apartin fie limbii sanscrite, fie limbii persane vechi cunoscuta sub numele de ZEND-AVESTA si care este sora vestica a sanscritei, fie din limba persana care se vorbeste si la ora actuala in Iran.

In realitate toate aceste cuvinte provin in ultima instanta din PIE (proto-indo-european language).
Consultarea DEX-ului poate fi pentru unii un prilej de distractie (etimologia multor cuvinte pare a fi citita in zatul din ceasca cu cafea), insa pentru altii poate fi un prilej de adinca mihnire.

Corectarea acestei carti de referinte pentru identitetea limbii romane este mai mult decit o necesitate.
Cuvintul “ban” inseamna cel care este responsabil pentru, cel care are in grija.

Exemplu:
-bagh-ban= cel ce pazeste livada
-negah-ban=cel ce pazeste o proprietate
-ciub-ban=cel care pazeste cu batul de lemn in mina
-ciub=lemn
-darvaze-ban=portar(pentru o cladire sau pentru echipa de fotbal)
Cuvîntul BAN este mai vechi cu cel puţin 4.500 ani în religvele lingvistice. În România este întîlnit cuvîntul BANAT, ca drumul banilor, BĂNEASA, Albania, bandit, banda. etc.
zar=aur
Tara Zarandului din Romania-pamintul purtator de aur.
*pahsit (to protect)-a pazi
*owi (sheep)-oi
*ker-wo-s (stag)-cerb
*ker (horn)-coarne
*alpa (white)-alb
*gurta (enclosed space,yard)-spatiu inchis, curte
*hulana(wool)-lina(de oi)
*tati (father)-tata
*malai (grind)-macinat,malai

LIMBA SANSCRITA- ROMÂNA
ap, apas apă
apaga ‘râu’ apăt
cika ‘chică, păr, ciuf’ chică
dariman ‘distrugere’ dărâma
khara, magarak măgar
karpanya ‘zgârcit’ cărpănos
katukvana coţofană
koşa ‘cutie, vas, vadră’ coş
kukkuţa cocoş
lalana ‘femeie, soţie’ lele
palana ‘gard, protecţie’ palancă
pan ‘a schimba’ ban
paracina paragină
pathas/patis ‘sat’ sat
pitu ‘mâncare, hrană’ pită
sira ‘apă, fluviu’ şiroi
sura, surya, svar soare
vadra vadră
vijayami vijelie

RIG VEDA (regele care vede) SAMA VEDA, ATHARUA VEDA, ARANYAKAS, UPANIŞADELE. Cuvîntul „vede”, în sanscrită, înseamnă „a cunoaşte”, „a vedea”, cuvinte asemănătoare cu acelea din limba română.
În familie era dominant TATA, numit în sanscrită PITAR (cel ce aduce „PITA” în casă), în latină PATER şi MAMA sau MATAR şi în latină MATER.

Casta preoţilor arieni, deveniţi brahmani (stăpîni) în estul Indiei, iniţiaţi în ştiinţa vedică, se împart în două grupuri: a) auzita, ştiuta, care în traducerea fonetică din literatura sacră se pronunţă „ştiuţi” – „sruti”; b) scrisă, „smrti” în sanscrită.

Cuvîntul „OM” nu a putut fi tradus din sanscrită, cuvînt neînţeles în toată lumea, dar în templele hinduse se pronunţă cu mult respect şi simbolizează legătura dintre fiinţa supremă şi materie. Cuvîntul DEVA ori DAVA (ZEU) era al strămoşilor noştrii; SUCIDAVA (oraşul zeilor); MOLDAVA (ţinutul zeului MOL); cuvîntul IAMA, este domnul şi judecătorul morţilor în religia vedică.
Cuvinte ROMÂNEŞTI SANSCRITE

Napoleon Savescu
Cuvinte ROMÂNEŞTI SANSCRITE, de 2500-3000 de ani VECHIME, publicate de FRANCEZUL BURNOUF, în 1926. Putem remarca faptul că din 418 cuvinte sanscrite, din India, 201 au un etimon LATIN, FĂRĂ ROMANI prin preajmă. Putem constata că din 418 cuvinte româneşti prezente în sanscrită, 82 sunt atribuite SLAVONEI BISERICEŞTI, cu 1800 de ani înainte de inventarea acesteia, în 854, de către călugării CHIRIL şi Mefodiu. Din 418 cuvinte 53 au etimoane BULGĂREŞTI, 11 sunt sârbo-croate şi 1 polonez, în total 65, FĂRĂ BULGARI, SÂRBO-CROAŢI sau POLONEZI, prin preajmă.

Cuvânt ROMÂNESC CONTEMPORAN-cuvânt ROMÂNESC SANSCRIT:
Etimon (E) latin : 1-10, unu, dvi, tri, ciatru, penci, şaş, şaptan, astan, novan, dzaccan.

1.aCASA-acaşa,
2. aci-ake,
3.acu-acu,
4.ADAPA-padapa,
5.adesea-adesa,
6.adică-adica, 7.adâncit-udancita,
8.aer-ajira,
9.afară-apara,
10.albină-alini,
11.alerga-lergam,
13.anume=anumâ,
14.APĂ=AP, APA,
15.APOS,
16.apăsat-apasabda,
17.apus-apasc,
18.arde-ardami,
20.a asemăna-samana,
21.aşa-aşa,
22.astupa-stâpiâmi,
23.aţa-atca,
24.AZI-adia,
35.bătrână-vatarama,
36.CAI-haia,
37.camaşă-camamaşa,
38.cameră-camera,
40.cap-capala,
41.car-carsu,
42.casă-csha,
43.caş-cşu,
47.CĂRUŢĂ-crunita,
48.cânepă-cana,
53.ceaţă-ciata,
54.cerc-cerde,
55.chiag-cag,
57.crăpa-crapaiami,
62.dărâma-darâmi,
64.dinte –denta,
65.două săptămâni-dwesaptâha,
64.dinte –denta,
65.două săptămâni-dwesaptâha,
77.drac-racjas,
80.a se duce-dutiami,
82.duios-duvas
85.dur-dur,
86.a dura -dura,
87.iapă-eciva,
88.este-asti,
90.frate-vrate,
92.GAURĂ-gaura,
96.genunchi-ganaca,
97.gingie-gingina,
98.greu-guru,
99.GURĂ-gora,
109.ieşi-iş,
110.INIMA-ianma,
112.a îmbrânci-brasyâmi
113.îndărăt-aderat,
114.ÎNGER-angiras,
115.înserat-avesara,
117.întări-antarita,
118.a ÎNVĂŢA-invati,
1124.JUG-yuga,
125.a JURA-juryâ
128.a lăia-layami,
129.LIMBĂ-lamba,
131.loc-loca,
132.a luci-a biruci,
133.LUP-lup,
134.luptă-LUPTA,
140.măduvă-meduva
143.măreţ-mreţ,
151.MUIERE-muherea,
153.MUST-musti,
154.mustaţă-mustaca,
155.mut-mutu,
159.nas-nas,
164.născătoare-anujitra,
166.nepot-napat,
168.NOAPTEA-nacta,
169.NOR-nâra,
170.nou-nava,
171.nume-nama,
172.oaie-avi,
173.OALĂ-vala,
179.OM-om,
185.os-asti,
188.pace-pâca,
194.par-para,
197.parte-partac,
198.PĂCAT-pacata,
200.păduche-padavica,
201.patru-cattru,
202.păsat-paci,
203.păsărică-ciâricâ,
204.a păşi-caşi,
206.a păţi-paţâmi,
210.a pisa-pisa,
214.ploaie-samplave,
218.poamă-pama,
229.a prăda-pradaţi,
234.a presăra-prasara,
237.prânz-prâns,
239.a pupa-pupâmi,
240.purece-pulaca,
241.a puţi -piţi,
242.ram-ram,
246.a răci-racita,
248.rău-ră,
249.a râde-rida
251.râuşor-arivi,
252.a revărsa-ciaravarsa,
254.ROATĂ-rat,
256.roşu-aruşâ,
258.rugă-rage,
259.RUMÂN-ramana,
260.a rupe-rupa,
261.ruşine-ruş,
262.sac-sac,
263.salbă-salbâ,
264.SARE-sara,
265.sat-avasata,
266.să te VĂD-satiavâdâmi,
267.a săgeta-sajiaka,
269.a semăna-samana,
270.sănătate-sarvatati,
271.săptămână-SAPTANAHAN,
273.a SĂRI-sar,
277.secătură-sacâtura,
278.secure-sacura,
279.se îmbucă-sambuca,
287.SOARE-swar,sura,
288.soartă-swârta,
289.spumă-spuz,
290.a sta-îsta,
294.a străluci-swaruci,
295.a striga-strig,
299.STUP-stupa,
300.sudoare-sreda,
304.sunet-suânta,
305.sunt-sant,
308.SURATĂ-surată,
310.a surpa-surpa,
311.SUS-ussa,
316.a svânta-suvaha,
319.să şedem-sansâdâmi,
320.ŞEAUA-sâeua,
322.a şchiopăta-kşipati,
324.şiră-şira,
331.tare-tar,
333.a TĂIA-tai,
336.TAUR-tavur,
339.teacă-tuaca,
342.TINDĂ-alindă,
355.a trece-tr,
357.tu eşti-tu hesti,
361.ŢARĂ-ŢARĂ,
366.a uda-udacauger-udhar,
367.ulcică-valâcica,
370.a umbla-ambâmi,
371.umbra-dumbra,
372.a se uni-samiaunajmi,
375.ură-ura,
376.urgie-urdu,
377.urmă-purvam,
378.pe urmă-purma,
380.urs-urs,
381.a usca-usc,
382.uşă-asia,
383.uter-udara,
385.VALE-vale,
387.în van, gol-vansa,
388.vădană-vadana,
390.a vărsa-varaiâmi,
391.vărsaţi-varasati,
393.a vătăma-viataiâmi,
394.vânat-vanada,
398.vârtos-vârta,
399.a vedea-VEDAyâmi,
400.VEŞMÂNT-vastva,
402.VOCE-vacia, 4
07.zeu- diaus,
408.a zbura-visspulâmi,
410.zeamă-soma, ,
412.ZIUA-dziua,
413.zi şi NOAPTE-divanactam,
414.ziua se îmbucă cu noaptea-divasmbuca, E.latina populară 66.Dor-dwar E. neo-grec
12.anapoda-anupada,
46.CĂRĂMIDĂ-crmidza,
56.cimitir-câmitra,
61.dădăci-dadâca
135.maimuţă-maiamuca,
146.MELODIE-mela,
156.MUTRA-murta, E.grec
362.ţarc-ţarca E. necunoscut 1.sută=100=satan
19.ARIN-arana,
25.balamuc-balimuca,
32.băiat-avibâiatamâmi,
58.custură-castra
60.CUŢIT-cuţ,
102.HOŢ-cioţa
127.laţe-laţua,
138.MARHĂ-mrga (animal),
142, măi-mâjâ,
147.a MIŞCA-masc,
158.naiba-naiba,
199.păcală-pacala,
205.pătaş (sat) PUTNA-PATNA,
212.a piti-pete,
236.prisacă-precina,
238.pungă-puga,
245.ravăn (umed)-ravana,
276.a scula-swalâmi,
291.stână-stâna,
293.STĂPÂN-stâpana
313.sută-sata,
314.sutaş-satasas,
323.şir-sir,
335.TÂNJALĂ-anjăli,
343.târfă-trba,
363.ţăruş-ţaru,
365.a ţipa-tip,
373.a urca-hurceâmi,
374.urdă-urda,
405.vraişte-variiste,
411.zer-sares,
417.zăpăcit-svapisita, E. albanez
26.BALAUR-balavat,
27.baltă-balâha,
91.GARD-cardis
136.mal-mrl,
139.mazăre-mazara,
145.mânz-mândza,
150.mugur-mucala,
190.pală-păla,
306.sunt gata-sangata,
387.vatră-varta,
389.văpaie-vepas,
403.viezure-vizvara,
406.zară-sâra, E. german
28.bandă-banda,
318.şanţ-sankata,
321.ŞINDRILĂ-sandrila, E. bulgar
29.baniţă-banica,
39.cana-cana
49.cârpă-carpsah
78.DRUM-dru,
95.gâscă-hansica
105.iacătă-ecata,
23.jilav-jala,
141.măgar-magar
148.mlădiţă-mlădihta,
157.a înnădi-nadami,
160.nămete-namata
162.nărav-narabu,
163.nărod-niroda,
175.a obosi-obositi,
177.ODAIE-odaia,
181.a OPĂRI-opariti,
182.opincă-upanâha,
192.paparudă-paperuda,
211.PITĂ-PITĂ,
215.PLUTĂ-plută,
216.a pluti-plu,
223.potecă-patica,
228.praz-pras,
230.a prăpădi-prapâde,
231.a prăşi-prasuia,
232.a prăvăli-prabula,
250.a râşni-racijirnas,
253.a risipi-risipati,
247.RĂBOJ-rabos,
257.rudenie-rud,
272.sărac -sanaca,
282.smântână-santânica,
292.stăvar-stavara,
303.suman-sumanas,
315.SUVEICĂ-suvasc,
317.şagă-sag,
325.a şopti-suapateia,
326.şoaptă-şabda,
334.tărâţe-trice,
346.târtiţă-târta,
348.tigvă-ticva,
352.tovară(povară)-towar,
358.tulpină-tulpinia,
392.vârtej-vartena,
395.VÂRCOLAC-VRCALANCA,
409.a ZÂMBI-dzambaiâmi, E.maghiar
30.bardă-bardhaca,
101.hotar-hotu,
122.jigodie-jagdi,
126.labă-lab,
183.ORAŞ-VARA,
189.paloş-pala
193.paprică-paprica
268.SĂLAŞ-salajiya,
301.a sudui-udiâmi,
327.ŞOIMAN-şcamân,
328.şoimăniţă-suamunita,
338.TĂU-taua,
347.tobă-tobă,
379.URIAŞ-urias,
386.vamă-vama E.slavon
31.basm-basma,
34.bălaie-balacsa,
45.caznă-cazna,
51.CEAS-cias,
52.ceată-CITA,
59.CURVAR-carvara,
81.DUH-druh
89.fală-fala,
93.a se găsi-samugassâmi,
94.găteje-gatejas,
103.hrană-cirana
104.a HULI-holâmi,
106.IAD-jadu,
111.a IUBI-iub,
144.mândru-mandra,
161.a năpădi-upapadia
165.NECITIT-nacit,
167.nevastă-navasti,
174.OBADĂ-abadda,
176.ocară-OCARA,
186.a ostoi-ostaviti,
121.JAR-ghar,
130.a lipi-alimpâmi,
187.a otrăvi-aştravi,
202.pălit-palita
207.pâclă-palca,
212.a piti-pete,
213.PLEAVĂ-plava,
219.POD-PAD,
220.poiană-puvana,
221.pomană-povamâna,
222.POPA-gppa,
224.a potopi-pratapâmi,
226.praf-praga,
227.prag-prage,
233.a PRĂZNUI-prasnâmi,
235.PRIETEN-priatama,
237.prost-prasten,
242.RAI-RAI,
243.rană-vrana,
255.a robi-rabi,
274.scârnă-chirna,
275.a se scrinti-cirantnâmi,
280.a se sfădi-vadâmi,
281.SFÂNT-ASFANT, ,
283.SLAVĂ-SRAVAS,
284.slugă-sruşu,
285.SMERENIE-SMARANA,
286.smintit-amantu,
296.strop-trapsa,
298.struguri-struguhuri,
302.SULIŢĂ-sulica,
340.temei-temei,
341.teşită-tejita,
344.a TÂRGUI-trgovanie,
345.a târâ-atâtorâmi,
349.a topi-tapâmi,
350.topor-tabar,
351.toporaş-paraciu,
353.trăznit-trasnai,
356.treaz-trda,
364.ţintaş-ţinta,
404.vrajbă-vurajba,
368.ULIŢĂ-ulaoa,
384.vadră-padra,
396.vârf-virbu,
397.a vârâ-varâmi,
401.vreascuri-vruşa,
415.zdravăn-dhrava,
418.zvon-svanas E.sârbo-croat
33.bănie-BAN, pan,
50.cârcă-carca,
79.dubă-dabba
116.învârti-vârtati,
119.a înveli-vallami,
120.jale-jwala,
149.mosor-mosur
178.odor-odor,
184.ortac-ortac
191.pandur-pandur,
244.raţă-rasca,
360.ţap-sapu,
329.şubă-şuba, E.polonez
225.povaţă-povacia, E.turc ,
63.degeaba-duciaba
84.duşman-duşman
100.HAN-han (ospătărie),
107.iama-yama
108. IATAGAN-ciatagni
209.pingea-ipangea
44.cazma-cazma,
312.şuşanea-suşana,
330.talaz-tala,
332.tarla-antarâla,
337.tarapana-tarapania,
369.uluci-uloca,
416.zurbagiu-dzurba E.francez
83.DUŞ-duş
152.a muia-amivahana,
180.omletă-omlet,
195.PARADIS-svanadisna
208.pelasgi-balaacşi (oacheşi,ochi frumoşi),
262.sală-sâlâ,
307.SUPA-supa,
309.surâs-sanharasa,
354.a tresări-trăsati, E.ţigănesc
137.mardeală-mardala,
196.paradit-paradina, E.Onomatopeic
217.a pocni-apahomi,

Conform cu Augustin Deac (I, p. 378-390) şi Marea enigmă a românilor antici. Ştiaţi că în SANSCRITĂ, există aproximativ 500 de cuvinte, pe care savanţii le-au reconstituit ca cea mai veche limbă europeană, vorbită şi scrisă cu cel puţin 1000 de ani mai înainte de Imperiul Roman ???

Vi se pare normal că nici după aproape 80 de ani nu aţi aflat la şcoală că dintre cuvintele culese de savantul francez Burnouf Emil din sanscrită, peste 400 sunt româneşti, după Marin Bărbulescu-Dacul ???

Este important să vedem ce etimoane au fost date acestor cuvinte, pentru a şti cui puteau fi ele atribuite şi cum arăta limba rumână, în urmă cu 3000 de ani, din punctul de vedere al documentelor scrise.

Câtă minte poate avea astăzi un academician lingvist, ca să mai susţină că limba ancestrală a rumânilor se trage de la Imperiul Roman, când ea nu are niciun cuvânt creat numai de acesta, niciun termen specific, administraţiei, armatei sau societăţii romane, din timpul imperiului, dar are toate cuvintele noastre latine, însumând doar 25 % din întreg vocabularul românesc, prezente în totalitate în India, unde romanii nu au ajuns niciodată, însă geţii au ajuns cu certitudine sub Alexandru Macedon, pe lângă indigeţii şi masageţii de dinaintea lui.

Fără nicio dovadă, fără nicio argumentaţie, originea limbii neamului românesc este pusă de autorităţile de la noi pe seama oricui, pe seama tuturor străinilor, numai pe seama noastră nu, a celor care o vorbim, a celor nativi în acest teritoriu al României. Nimeni nu poate ghici vreun rost educativ, pozitiv, acestei atitudini “academice”, în Statul România. Persistenţa în contemporaneitate a limbii geto-dacilor este negată, fără niciun temei, deşi vedem că toate cele 1120 de cuvite comune cu romanii le găsim în limba geţilor ce au intrat în India, pe lângă cele alte 900 de cuvinte getice şi numai getice, regăsite de ligviştii noştri şi pe teritoriul din jurul României, pe care ei le-au făcut cadou ungurilor, albanezilor, neo-grecilor, turcilor şi sârbo-croaţilor, inclusiv bulgarilor, socotind că slavona este o limbă slavă, deşi ea nu are nicio urmă de sorginte Peribaltică, locul oficial de origine al slavilor şi migraţiei slave. Lexemele româneşti în limba contemporană a urmaşilor geţilor în Punjabi, arată reaua intenţie sau prostia, în acest sens, a unor domni ca Cihac, Titkin, Phillippide, Şeineanu şi alţii, care s-au străduit din răsputeri să dovedească faptul că românii nu au produs niciodată nimic, nici măcar cuvintele cu care ei vorbesc.

Tot ce ai produs cândva ai numit în limba neamului tău. Nu ai cuvinte, nu exişti şi nici nu ai existat vreodată. Românii nu numai că există, dar sunt singurii care nu au venit din altă parte de 42.000 de ani.

Deosebirea majoră între noi şi restul Europei constă în faptul că noi eram agricultorii sedentari de milenii, în timp ce ceilalţi erau triburi de nomazi şi în faptul că noi avem un sistem de compunere sonoră a noţiunilor prin morfeme stem, iniţiat de onomatopee, pe când ceilalţi nu au un asemenea sistem, ci au doar etimoane străine şi constată la ei exclusiv caracterul haotic, principiul arbitrariului, întâmplării, semnului lingvistic, formulat de francezul Ferdinand de Saussure.
Astăzi constatăm că jumătatea sudică a Europei vorbeşte latineşte şi cea nordică vorbeşte o germano-slavă. În perioadele glaciare, nordul nu era locuit, motiv pentru care exista o singură limbă ce le îmbina pe cele două. Singura limbă europeană ce le îmbină în egală măsură pe cele două este cea a rumânilor. În urmă cu 300 de ani, englezii, care au ocupat India, au constatat acolo o limbă care îmbină latina cu germano-slava pe care au numit-o indo-europeană, creind astfel confuzia că ele s-ar trage din Asia, din India. Dacă englezii ar fi ocupat teritoriul României, ar fi constatat că această ”indo”-europeană este rumâna. Savanţii au reconstituit aproximativ 500 de cuvinte latine şi slavo-germane, din această indo-europeană sanscrită vedică şi iraniană, în ciuda faptului că nici Imperiul Roman, nici”Imperiul Slav”, nu au ajuns niciodată în India, spre deosebire de Neamul Românesc al indi-GEŢILOR, masa-GEŢILOR şi al GEŢILOR macedo-rumâni ai lui Alexandru Macedon, atestaţi acolo de documentele istoriei în urmă cu 2300-2500-3000 de ani. Rumân este cel de origine în spaţiul râurilor Bazinului Hidrografic al Dunării de Jos cu limba maternă rumână, mânată pe râu, indiferent de ce alte nume îşi atribuie sau i s-au atribuit. Liba rumânilor este un unicat pe plan mondial. Oare spun bazaconii eu sau oficialii noştri lingvişti ???

Ei sunt cei ce se străduie să demonstreze că totul le vine rumânilor de la alţii, de la străini. Din cele 4000 de cuvinte ce alcătuiesc în totalitate fondul colocvial ancestral rumăn, peste 2000 de factură latino-germano-savă le găsim în dicţionarul English to Pungiabi de pe teritoriul Indiei, invadat de europenii arieni autorii Vedelor, după lucrarea din 1950, a lui Javarhalal Nehru, renumitul oficial indian, la care putem remarca cuvintele româneşti NEGRU şi HALAL în însăşi numele său. În cazul în speţă, cuvântul românesc pătruns într-un mediu asiatic a suferit uneori modificări. NUNTĂ, JUNE, a SECA, OIER, NANA, CUTRA, CUSUR, DUŞMAN, MALDĂR, MALAI, o ŢÂRĂ, a BĂGA, GHINION, etc, rămân identice. Şi atunci de ce domnilor oficali susţineţi minciuna că RUMÂNA se trage din latina ROMEI ???

Din motive numai de ei ştiute, oficialii noştri o ţin d-a surda cu romanizarea tuturor dacilor, deşi Imperiul Roman de Răsărit a fost de fapt el dacizat, cu 1000 de cuvinte GETICE la aşa zişii slavi de sud, 317 la turci, 180 la neo-greci şi 100 la albanezi. În timp ce toată lumea s-a străduit şi se străduieşte să-şi promoveze asiduu emblema (brend, marcă) etnică, naţinală, Academia Română, se luptă să demonstreze că rumânii nu au nimica ce să le susţină identitatea, nici măcar limba. Particularitatea lexicală a limbii rumânilor, de a nu avea un singur grup lingvistic, ci de a avea lexeme prezente în toate limbile europene, este un argument valid, pentru conceptul german de Muterschprache, de limbă mamă a tuturor ”indo”-europenilor, a europenilor care au intrat în India, nu invers. Cum de MARIUS SALA, promovat decident în lingvictica românească la Academia României, prin doctoratul său în filologie din 1967, cu teza “Fonetica şi fonologia iudeospaniolei din Bucureşti”, EXPERT deci doar în IUDEOSPANIOLĂ şi nu în română ori în latină, are dreptul de a le nega românilor, faptul că limba tuturor europenilor se trage din limba neamului lor daco-geto-trac dovedit secolul trecut de către savantul german Johannes Schmidt prin Teoria Valurilor şi faptul că ei au o limbă ancestrală deci milenară, conform limbajului logic metaforic al morfemelor stem de mai sus.Românii au mai mare încredere în evrei decât în germani. Din partea Institutului de lingvistică am primit scrisoarea nr. 1321, din 21.12.2011, semnată de domnul Marius Sala, în care, printre altele, se spune” Apreciem curiozitatea şi efortul dumneavostră de comparatist totuşi, de la primele lucrări reuşite de comparaţie ale marilor limbi indo-europene vechi şi până astăzi au trecut aproape trei sute de ani. Metoda folosită, cea comparativ-istorică, nu lasă nicio portiţă de verosimilitate afirmaţiei că limba română ar sta la baza limbilor europene” Noi românii suntem onoraţi de faptul că mulţi savanţi evrei s-au implicat în studiul limbii române, dar limba este un atribut eminamente etnic şi ne putem întreba cu ce ocazie EXPERTIZA ÎN IUDEO-SPANIOLĂ emite decizii lingvistice de veto în Academia Română ???

Românii par să fie surzi la mesajul de mai sus, ca şi la mărturia senzaţională că dacii dimpreună cu tot neamul românesc al celor mai îndepărtaţi sciţi ( nu numai din Scitia Minor), vorbeau o limbă comună cu aceea a poetului Romei, Q. Horatius Flacus, Ode II, 20, cu 130 de ani înainte de a fi înfrânt Regele Dacilor, Decebal, de vreme ce poezia lui afirmă că el putea fi cunoscut de către aceştia din ciripitul odelor sale Nici măcar EXPERTUL în LATINĂ, MICEAL LEWITH, personalitate de renume mondial, consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, nu a fost auzit de români, deşi a “urlat” şi el la noi, în urmă cu un an, la televiziunea din Cluj, că ”nu româna este o limbă latină, ci latina este o limbă românească !!!”, “românii fiind aceia care au oferit lumii occidentale un minunat vehicol, limba latină”.

Aproape toate cuvintele româneşti fac parte din acest Limbaj Logic Metaforic al Morfemelor Stem şi sunt compuse din morfeme stem, GRUPĂRI SPECIFICE de SUNETE cu un ÎNŢELES PRECIS ÎNTR-UN ANUME DOMENIU, care repetă aceste rădăcini de cuvinte româneşti în minimum 2 alte cuvinte diferite, nu derivate, în alcătuirea unei noţiuni, ce se exprimă atât prin mai multe vorbe, cât şi prin mai multe cuvinte contrase în morfeme rădăcini de cuvânt, morfeme stem, rezultând o nouă vorbă, descrisă ca o metaforă, la nivelul de imprecizie al unei metafore, convenite în societatea rumânilor ca fiind totuşi suficient de edificatoare, precum de exemplu, o măs-lin-ă (ă=e, adică o sintaxă inversă) este descrisă metaforic ca ceva ce trebuie mes-(tecat)-lin (adică cu grijă), chestiune imprecisă, pentru că şi cireşele ori vişinele trebuiesc şi ele mestecate cu grijă, lin, dar cir-ieş-ele (ele) pot fi caracterizate prin aceea că -ies-cir(culare), iar vişin –ele (ele) pot fi ală-turate, comparate, cu culoarea vişinie, lin-iştea (iştea) este-lină (fără turbulenţe, zbucium ori gălăgie), îngheţata este o pastă îngheţată pe care nu o confundăm cu alte paste îngheţate, precum nu o confundă nici masa-GEŢII din Pungiabi, ce numesc MALAI îngheţata, adică O PASTĂ, ca mă-MĂLI-ga, o pură metaforă românească, dusă de geţi în India, ca şi aceea care numeşte sfredelul VIERME, pentru că şi viermele sfredeleşte. Acest sistem este specific limbii române şi este acelaşi pentru toate ”etimoanele” diferitelor limbi, dovedind că în ciuda etimoanelor presupuse în româna ancestrală, ele aparţin doar românei şi că celelalte limbi europene se trag din română, inclusiv latina Romei, ce nu putea fi transmisă pe cale orală dacilor, spre deosebire de rumâna mânată de râu a dacilor ce putea fi şlefuită de către romani, după gustul lor, ei alterând acest sistem (S*R->S*L,*P*->*Q*, etc.) în cadrul procesului lor de şcolarizare, precum latineştile SOL-is, AQUA (care nu există în sanscrită), din GETICELE româneşti SUAR-e, APĂ, care există ca SUR-ia, APA, în sanscrita considerată cea mai veche limbă europeană. LATINA ROMEI conţine 1200 cuvinte primare, matcă, SPECIFICE ROMÂNEI ancestrale, dar LIMBA ROMÂNĂ ANCESTRALĂ nu conţine NICI MĂCAR UN SINGUR TERMEN SPECIFIC IMPERIULUI ROMAN, din niciun domeniu, nici armată, nici administraţie şi nici cultură. Deşi românii îndoctrinaţi în şcoala de astăzi nu pot admite în ruptul capului, ADEVĂRUL este că ÎN LIMBA RUMÂNILOR nu există NICIUN CUVÂNT autentic de SORGINTE SLAVĂ. Ei nu fac un raţionament extrem de simplu.

Bulgarii şi sârbo-croaţii, sunt GEŢI ca şi noi. Nu există niciun alt fel de slavi decât cei cu originea peribaltică, deci nord şi est carpatică, zonă din care nici făcătorii DEX-ului nu admit în română mai mult de 2% etimoane (practic doar asemănări cu 35 de cuvinte ruseşti, 60 ucrainiene, 11 poloneze şi 2 ceheşti). Aşa numitele, slavonă, bulgară (şi sârbo-croată), în total 1000 de cuvinte, aparţin tot limbii dacilor, rumânilor peridunăreni, ce au populat întreg Imperiul Roman de Răsărit, camuflaţi în slavi, pierzând aici treptat fondul recunoscut de grecii bizantini ca fiind latin, în teritoriile în care ei îi persecutau pe latini cu deosebită cruzime, păstrându-se în mare măsură în vlahiile pe care nu le controlau deplin, fapt evident şi astăzi la vlahii ce locuiesc doar munţii greu accesibili din Peninsula Balcani şi la valahii din nordul Dunării.

Dovada că e vorba de rumâni şi nu de romani este faptul că romanii nu au putut niciodată introduce aici liturghia în limba Romei, cultul creştin folosind limbajul zalmoxian, al geto-dacilor lui Deceneu (singurii ANTI IDOLATRI din zonă), numit slavon, ce SLĂVEA pe Za MOL zis (xis pentru greci), prin MOL-ifte (rugăciuni la Zis Za MOL), o divinitate abstractă, adevărată, ortodoxă, pravo-SLAVNICĂ, adică fără idoli, în opoziţie cu romanii idolatri, închinători şi azi la CHIPUL CIOPLIT al statuilor de sfinţi; dispută în care CLERUL de după Chiril şi Metodiu a început să-i persecute pe valahi şi pe vlahii ce persistau în a folosi şi fondul nostru latin, confundându-i intenţionat cu romanii idolatri de la Roma, până în zilele noastre, pentru a-i extermina. Neamul românesc al DACO-Getilor i-a învins zdrobitor pe romanii din nordul Dunării, în anul 271, obligându-i să se retragă definitiv în sudul fluviului.

După acest an, întreg Imperiul Roman de Răsărit a suferit o evidentă influenţă dacică: cioplitorii de chipuri s-au rărit, până la dispariţie chiar printre greci, o mare parte din teritoriul acestui imperiu a fost numită Dacia, inclusiv Romania şi a fost condus de împăraţi localnici, din rândul rumânilor daco-geţi şi din rândul unor bizantini grecofoni, ce au permis instaurarea unui CREŞTINISM fără urme de sclavagim şi de idolatrie greacă sau romană.În lupta geţilor cu Imperiul Roman, şi excesele clerului creştin daco-get slavon sud dunărean au condus la slavizarea populaţiei, la pierderea aici a fondului nostru daco- românesc, copiii vlahilor şi valahilor fiind botezaţi de preoţi slavoni, ostili dacilor, cu liturghii epurate de cuvintele noastre dacice.

Sursa: https://anatolbasarab.ro/limba-sanscrita-si-romana/