Grigore Moisil a fost un matematician de renume si un profesor dedicat, care a adus o contributie semnificativa in intelegerea matematicii in tara noastra. Este cunoscut insa nu doar pentru studiile sale, ci si pentru bancurile care circula despre el, cunoscut fiindu-i simtul umorului extrem de dezvoltat. Moisil a fost acel profesor de matematica stralucit, dar plin de haz, pe care toti dintre noi si l-ar fi dorit. Cel mai cunoscut banc despre el este cunoscut de toti cei care studiaza matematica la nivel inalt:
Profesorul Grigore Moisil, la o ora de matematica, dupa ce a citit tampeniile scrise de un student intr-o lucrare, l-a chemat pe respectivul la el, l-a pupat pe frunte si i-a zis: “Poti sa te lauzi la toata lumea ca profesorul Grigore Moisil te-a pupat in fund, pentru ca asta nu e cap”.
Moisil credea ca matematica va fi limba latina a viitorului, obligatorie pentru toti oamenii de stiinta, pentru ca matematica permite accelerarea maxima a circulatiei ideilor stiintifice. Mai obisnuia sa spuna ca invatand matematica, inveti sa gandesti si ca tot ce e gandire corecta este sau matematica, sau susceptibila de matematizare.
Intrebat care este idealul sau de fericire, profesorul raspunde: “sa traiesc printre oameni care judeca corect”. Matematicianul a fost membru al Academiei Romane si a studiat in special logica matematica, algebra si ecuatiile diferentiale.
„Explozivul cel mai puternic nu este toluenul, nici bomba atomica, ci ideea omeneasca” (Grigore Moisil)
Parintele informaticii in Romania s-a nascut in 1906, la Tulcea, intr-o familie de intelectuali. Bunicul sau, al carui nume il poarta, a fost unul dintre fondatorii primului liceu romanesc din Nasaud, tatal a fost arheolog, memebru al Academiei Romane,iar mama sa – profesoara. Aceasta il descrie pe Grigore Moisil ca fiind un copil curios si liber, caruia ii placea sa puna intrebari si sa reactioneze la tot ceea ce vedea, asculta si citea. Cartile care-I atrageau atentia erau diverse, de la literatura si stiinta, la povestiri practice si filosofie. Pasiunile lui erau in mare parte de natura intelectuala, nu-i placeau sporturile sau sa se joace cu alti copii.
Cu toate acestea, Moisil nu era deloc un om solitar si ursuz. Este recunoscut pentru spiritul ludic si replicile pline de haz. In armata, a ales calaria.
Se spune ca la prima ora de calarie a alunecat incet-incet pe spate, drept urmare si a spus: “D-le colonel, d-le colonel! Ce ma fac? Mi se ispraveste calul!”
Tot Moisil este si cel care a dat cea mai frumoasa explicatie pentru principiul recursivitatii, folosit adesea in informatica, cand o functie se apeleaza pe ea insasi:
“- Esti de acord ca orice om are dreptul la un pahar de cognac?
– Da.
– Bei paharul, il pui jos. Esti alt om. Si cum orice om are dreptul la un pahar de cognac… si asa mai departe.”
Liceul l-a inceput la Vaslui, apoi s-a mutat la Bucuresti si in 1923 a devenit student al Facultatii de Matematica din cadrul Universitatii Bucuresti. La insistentele parintilor, care credeau ca interesul deosebit al lui Grigore pentru matematica il va conduce cu siguranta catre inginerie, s-a inscris la Politehnica, dar nu a facut niciodata o pasiune pentru inginerie. Matematica, pe de alta parte, ii aducea o bucurie enorma. A mai studiat la Paris si la Roma, iar din 1931 a devenit profesor la Universitatea din Iasi pentru 10 ani.
In timpul unui curs la Facultatea de Matematica din Iasi, in timp ce Moisil scria mare pe tabla si vorbea incet unul dintre studenti ii spune:
-Domnule profesor, nu se aude!
-Nu se aude dar se vede…
Dupa ce tabla a devenit tot mai incarcata, Moisil a inceput sa scrie mai mic, dar sa vorbeasca tare, acelasi student ii spune:
-Domnule profesor, nu se vede!
-Nu se vede dar se aude…
In 1941 a primit un post la Universitatea din Bucuresti.
Grigore Moisil este cunoscut ca parintele informaticii in Romania. In 1957 a asistat instalarea primului computer la Institutul de Fizica Atomica si i-a incurajat pe studentii la matematica sa invete programare, alcatuind primul curs de informatica. In plus, Moisil a fost unul dintre avocatii realizarii unor calculatoare romanesti, proiect la care a contribuit activ. El este si cel care a format primele generatii de informaticieni din Romania.
Intrebat despre noua relatie dintre om si masina, Moisil spune ca pus fata in fata cu noua tehnologie care il depaseste fizic (calculatoarele incepusera sa lucreze cu unitati de masura care nu mai pot fi masurate in raport cu corpul omenesc, ca pana atunci), omului i se cere un nivel intelectual mult mai mare decat inainte. Relatiile cu tehnologia s-au transformat din relatii manuale in relatii intelectuale, omul avand nevoie in aceste conditii de o cultura noua, dar si de o cultura generala:
„Pentru a putea intrebuinta calculatorul la studiul problemelor concrete, omul e obligat sa invete sa gandeasca exact si abstract”
Dintre cuvintele cu talc ale matematicianului despre stiinta si nestiinta:
„Spre deosebire de vin, stiinta nu trebuie lasata sa se invecheasca”
„Stiinta se razbuna ca o femeie, nu cand o ataci, ci cand o neglijezi.”
„Nimic nu costa mai mult decat nestiinta.”
In 1946, Moisil a fost numit ambasador al Romaniei la Ankara. El a fost laureat al Premiului de Stat al Republicii Populare Romane si i s-a decernat, in 1964, prin decret al Consiliului de Stat, titlul ”Om de stiinta emerit”.
Grigore Moisil a murit pe 21 mai 1973, la Ottawa, in Canada. Ramane in istorie pentru contributiile sale aduse la initierea studiului informaticii in Romania, dar si pentru inventarea de circuite electronice tristabile.
Comentarii recente